Stiri Si Informatii

Mama Ica: Hencleșul, o tradiție ce nu va dispărea

0 2.317

Mama Ica, o gospodină din localitatea Hamba, veche aşezare săsească aflată la aproximativ 10 de kilometri de Sibiu. Lângă un  hencleş proaspăt, povesteşte că aici se face cea mai bună prăjitură tradiţională şi că, deşi este un preparat tipic săsesc, o pregătesc astăzi la fel de bine şi săsoaicele şi româncele.

”Este o prăjitură care se făcea şi se face şi azi în satul nostru, doar că tot mai puține gospodine mai pastrează tradițile. Eu la toate sărbătorile, Crăciun, Paşte, Rusalii, fac în cuptor hencleș, cozonac, plăcintă cu griș, și pâine, pe care le împart copiilor și nepoților.”, spune Aurica.

Este o muncă ce începe dis de dimineaţă, la ora patru, iar marea mulţumire este dată de plăcerea celor care mănâncă hencleşul. Importantă nu este doar reţeta, ci şi dragostea pusă în mâncare.

Urmează apoi o operaţiune pentru care este nevoie de două gospodine: una toarnă ou bătut şi ulei încins, iar alta trebuie să fie foarte îndemânatică şi să răspândească rapid compoziţia fierbinte peste aluat, să presare făină şi praf de copt. Oul şi uleiul încins nu pot fi amestecate de la început, căci ar rezulta în papară. Compoziţia se înţeapă cu o furculiţă, din loc, în loc, ca să se omogenizeze cât mai bine. După care,  aceasta se taie bucăţi de dimensiune potrivită pentru a fi puse pe lopată,  se presară lopata cu făină şi se pune câte o bucată în cuptor, pe vatră, iar apoi se închide uşa cuptorului. Hencleşul se coace odată cu pâinea. Momentul prielnic pentru hencleş este acela când pâinea este pe jumătate coaptă.

Hencleşul se lasă la copt 15 – 20 minute, după care se presară cu zahăr şi se serveşte cald, tăiat în formă de triunghiuri.

Hanklich-ul, căruia românii i-au spus „hencleș” sau „lichii” este un desert din ingrediente simple, cu gust bun, de plăcintă bătrânească. De savurat la cafea ori de dat nepoților să ducă la oraș. Hencleșul nu lipsește de pe masă, mai ales în zi de sărbătoare. Și fiindcă la sate rețetele circulau între gospodine, el a intrat și în rețetarul vecinelor românce, deși astăzi se mai pregătește numai în casele bunicilor sau în comunitățile unde au trăit sași.

Comentarii

comments

Lasă un răspuns