Municipiul Sibiu a încheiat ultimul exercițiu bugetar cu un excedent record de aproape 497 de milioane de lei, aproximativ 100 de milioane de euro, bani rămași necheltuiți în conturile Primăriei. Suma, în creștere cu aproximativ 177 de milioane de lei față de anul precedent, ridică semne de întrebare privind capacitatea administrației locale de a transforma resursele financiare în investiții concrete pentru oraș.
Potrivit unui proiect de hotărâre inițiat de primarul Astrid Fodor și supus dezbaterii în Consiliul Local, excedentul bugetar acumulat la finalul anului trecut se ridică la 497.728.396 de lei. Banii provin în principal din taxe și impozite locale, transferuri de la bugetul de stat și sume rămase neutilizate din anii anteriori.
Documentele oficiale arată că, în 2025, municipiul Sibiu a înregistrat un excedent total de 177.428.070 de lei, rezultat dintr-un surplus de peste 257 de milioane de lei la secțiunea de funcționare și un deficit de aproximativ 79 de milioane de lei la secțiunea de dezvoltare. Practic, orașul a încasat mai mult decât a cheltuit pentru funcționare, dar nu a reușit să implementeze investițiile planificate.
Unde merg banii
Conform proiectului de hotărâre, excedentul bugetar va fi folosit în principal pentru:
acoperirea definitivă a deficitului de la secțiunea de dezvoltare a anului trecut;
asigurarea cofinanțării pentru proiecte realizate cu fonduri europene;
finanțarea unor investiții locale aflate în diferite stadii de implementare.
Printre proiectele care urmează să fie susținute din excedent, se regăsesc:
modernizarea și extinderea unor artere importante de circulație, precum Calea Șurii Mari, Calea Șurii Mici și strada Sălcilor;
reparații capitale la poduri și viaducte, inclusiv podul de pe strada Gladiolelor și viaductul de pe Calea Șurii Mari;
amenajarea unor parcări, inclusiv parcarea supraterană din cartierul Vasile Aaron;
investiții în unități de învățământ, precum reabilitarea unor clădiri școlare și construirea unei săli de sport;
proiecte de eficiență energetică, inclusiv reabilitarea termică a clădirilor publice;
dezvoltarea infrastructurii de agrement și a spațiilor verzi.
De asemenea, o parte semnificativă a banilor este destinată cofinanțării proiectelor cu fonduri europene, unde contribuția municipiului este obligatorie pentru atragerea finanțărilor nerambursabile.
Bani există, ritmul rămâne problema
Situația scoate în evidență un contrast evident: Sibiul are resurse financiare solide, dar întârzierile în implementarea proiectelor au dus la acumularea unui excedent record. În timp ce administrația locală invocă prudența financiară și respectarea cadrului legal, criticii atrag atenția că un oraș nu se dezvoltă prin economii, ci prin investiții finalizate.
Excedentul de aproape jumătate de miliard de lei devine astfel nu doar un indicator financiar, ci și o oglindă a ritmului administrativ, într-un oraș care are bani pentru dezvoltare, dar încă lucrează la transformarea lor în rezultate vizibile pentru cetățeni.
În lipsa unor proiecte mature sau a unui ritm susținut de execuție, banii au fost reportați și acum vor fi folosiți pentru:
acoperirea definitivă a deficitului de la secțiunea de dezvoltare a anului trecut;
asigurarea cofinanțării unor proiecte derulate cu fonduri europene;
finanțarea unor investiții care urmează să fie demarate sau continuate în anii următori.
Situația scoate la iveală un paradox: Sibiul are bani, dar nu reușește să îi cheltuiască la timp. În timp ce orașul se confruntă cu probleme cronice — trafic aglomerat, infrastructură rutieră învechită, lipsa parcărilor, cartiere insuficient modernizate — sute de milioane de lei au rămas blocate în conturile Primăriei.
Raportul de specialitate indică faptul că excedentul a crescut inclusiv din cauza încasărilor peste nivelul estimat și a limitărilor legislative apărute spre finalul anului, dar și din cauza întârzierilor în implementarea proiectelor de investiții. Cu alte cuvinte, nu lipsa banilor a fost problema, ci capacitatea administrației de a-i transforma în lucrări finalizate.
Abia acum, prin utilizarea excedentului bugetar, municipalitatea propune finanțarea sau continuarea unor proiecte majore, multe dintre ele dependente de fonduri europene și de cofinanțări consistente din bugetul local.
Excedentul de aproape jumătate de miliard de lei devine astfel un simbol al unei administrații prudente financiar, dar lente în execuție, într-un oraș care, deși prosper pe hârtie, așteaptă încă transformarea banilor în rezultate vizibile pentru cetățeni.
Comentariile sunt închise.