„Povestea mea” – Andra Albu: „Perfecțiunea stă în lucrurile simple, iar cea mai mare responsabilitate din viața mea este să fiu mamă”

Luna martie este dedicată femeilor pe platforma online Sibiul în Imagini (www.sibiulinimagini.ro), care a lansat campania de interviuri „Povestea mea”, un proiect ce aduce în prim-plan doamne și domnișoare care contribuie la viața comunității sibiene. Seria a debutat deja cu un interviu video realizat cu Laura Bogdan, director executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu. Continuăm astăzi cu Andra Albu – subprefectul județului Sibiu, purtător de cuvânt la Casa de Cultură a Studenților Sibiu, fost purtător de cuvânt USR Sibiu și jurnalist de profesie. În interviul acordat pentru campania „Povestea mea”, aceasta vorbește despre lecțiile primite în familie, despre rolul de mamă și despre echilibrul dintre viața personală și responsabilitățile publice. În perioada următoare, seria va continua cu interviuri cu alte femei importante pentru comunitate, printre care și consilierul local USR Sibiu, Diana Mureșan.

Lecțiile simple care formează un om

Reporter: Ce valori și lecții din copilărie considerați că v-au pregătit pentru viața profesională și pentru rolul de mamă și soție?

Andra Albu: M-au format lucruri simple, dar ferme. Grija față de ceilalți. Am crescut cu ideea că nu trăiești singur pe lume și că fiecare gest mic contează. În familie înseamnă răbdare, iar în profesie înseamnă să asculți înainte să decizi.

Respectul pentru muncă. Nu conta ce faci, ci cum faci. Dacă începeam ceva, îl duceam până la capăt. Asta mă ajută azi să nu abandonez oamenii sau proiectele la primul obstacol.

Bunul-simț. Să nu rănești gratuit, să nu promiți ce nu poți duce și să rămâi același om indiferent de context.

Și lecția echilibrului: poți fi puternic fără să devii dur și blând fără să devii slab. Încerc să duc asta mai departe, acasă și în tot ce fac.

Lecțiile de acasă, repere pentru viața publică

Reporter: Există momente sau lecții pe care le-ați învățat ca fiică și care vă ajută în carieră sau în viața publică?

Andra Albu: Lecțiile de acasă îmi sunt încă vii în simțiri. Nu le port ca amintiri, ci ca reflexe – în felul în care vorbesc cu oamenii, în grija de a nu promite ușor și în liniștea cu care aleg să răspund, chiar când presiunea cere grabă.

M-au învățat să rămân întreagă. Să nu schimb tonul doar pentru că se schimbă contextul și să nu uit că, dincolo de funcții sau roluri, rămâne omul. De aceea mă întorc mereu acolo, la ce am primit fără să știu atunci cât de mult mă va susține.

Reporter: Care este cea mai frumoasă lecție pe care femeile din familia dumneavoastră v-au învățat-o despre curaj și responsabilitate?

Andra Albu: Bunicile mele, de care mi-e azi foarte dor, au dus vieți grele, dar nu le-am auzit plângându-se. Au rămas drepte, și-au ținut copiii în facultate cu sacrificii mari și ne-au crescut și pe noi, nepoții, cu aceeași grijă, ca și cum era cel mai firesc lucru din lume.

Ele au ținut casa laolaltă. Au fost baza, fără să spună asta vreodată. Și-au asumat rolul și responsabilitatea în tăcere. Au trecut prin război și prin comunism, dar au rămas demne, cu valori neclintite și profund umane. Privind la vremurile de azi, nu știu ce formă de putere poate fi mai mare decât asta.

„Investește în mintea ta”

Reporter: Care a fost cea mai importantă învățătură pe care ați primit-o de la mama dumneavoastră și pe care încercați să o transmiteți mai departe fiului dumneavoastră?

Andra Albu: Mama îmi vorbește și acum despre conștiința împăcată. Despre cinste și omenie avem aceleași discuții de ani de zile, iar ele rămân reperele mele.

Dar un lucru l-am auzit mereu în casă și îl spun la rândul meu fiului meu: să investească în mintea lui. Ce aduni acolo nu îți poate lua nimeni niciodată. Este felul nostru de a ne păstra libertatea și demnitatea, indiferent de vremuri.

Reporter: Care este cea mai frumoasă amintire legată de momentele petrecute împreună cu mama dumneavoastră și cu bunicile?

Andra Albu: Sunt extrem de multe. Nu există o singură amintire frumoasă. Cu cât trece timpul, cu atât toate devin mai prețioase.

Am fost un copil foarte legat de mama. Îmi amintesc cum m-a dus la grădiniță și plângeam după ea, iar ani mai târziu mă aștepta în fața liceului să termin bacalaureatul.

Despre bunici… port mult din ele cu mine. Gătesc încă din caietele lor de rețete sau croșetez cu andrelele lor, doar ca să le simt aproape. Nu cred că trece o săptămână fără să mă gândesc la ele cu recunoștință.

Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiți femeie în societatea de astăzi?

Andra Albu: Pentru mine, a fi femeie în societatea de astăzi înseamnă să fiu persoană, nu etichetă. Să îmi respect dorințele și limitele, nu să mă adaptez la așteptările altora.

Înseamnă să îmi folosesc vocea pentru ceea ce contează cu adevărat și să sprijin alte femei în drumul lor. Este să rămân autentică în mijlocul presiunilor și să îmi protejez demnitatea în fiecare alegere pe care o fac.

Reporter: Cum reușiți să împăcați viața personală – rolul de mamă, soție și fiică – cu responsabilitățile funcției de subprefect?

Andra Albu: Indiferent de funcția pe care o am, în primul rând sunt mamă. Este cea mai grea și cea mai plină de sens responsabilitate din viața mea. Nimic nu se compară cu presiunea de a fi model, sprijin și echilibru pentru copilul tău. Dar nimic nu aduce satisfacții mai profunde.

Rolul de mamă, de soție și de fiică nu stă în competiție cu funcția publică. Din contră, mă ține ancorată. Mă obligă să rămân lucidă, atentă la oameni, la nevoile reale și la consecințele fiecărei decizii.

Reporter: Dacă ar fi să descrieți o zi ideală în care reușiți să fiți doar mamă sau soție, cum ar arăta aceasta?

Andra Albu: Ideea fiecărei zile este că e ideală pentru că există. Lecția asta am învățat-o târziu. Mult timp am alergat după „ziua perfectă”, după momentul în care toate lucrurile sunt așezate. Apoi am înțeles că perfecțiunea stă în lucrurile simple.

Pentru mine, ideal înseamnă prezență: să fiu acolo cu totul. Fără funcții, fără agendă, fără presiunea deciziilor. Doar eu, familia mea și sentimentul că timpul nu se măsoară în ore, ci în momente care rămân.

Echilibrul vine din oameni

Reporter: Cum vă motivați pentru a păstra echilibrul între viața personală și cea profesională?

Andra Albu: Mă motivează gândul că munca mea are sens doar dacă nu pierd legătura cu cei dragi sufletului meu – cei care contează atât în laudă, cât și în critică. Când îmi amintesc asta, echilibrul se așază singur.

Reporter: Ce mesaj ați transmite femeilor care jonglează zilnic între multiple roluri – mamă, soție, profesionist – mai ales în contextul Zilelor Femeii, 1–8 martie?

Andra Albu: Le-aș spune să nu se măsoare prin cât pot duce, ci prin cât de oneste sunt cu ele însele. Știu câtă presiune vine din toate direcțiile: să fii prezentă acasă, impecabilă profesional, disponibilă pentru toți.

Dar nu suntem construite să demonstrăm permanent ceva. Suntem construite să trăim cu sens. Să își acorde dreptul la imperfecțiune, să ceară ajutor fără vină și să nu își minimalizeze efortul doar pentru că „așa fac toate”.

În zilele dedicate femeilor, dar și în restul anului, să nu uite că valoarea lor nu stă în cât sacrifică, ci în cine sunt.