VIDEO – Controverse în Parlament privind finanțarea educației: acuzații și explicații pe marginea declarației „6% din PIB”

Audierile din Parlament au fost marcate de o dezbatere aprinsă privind capacitatea sistemului de educație de a absorbi fonduri mai mari, în contextul unor declarații mai vechi ale fostului ministru al Educației, Monica Anisie.

Senatoarea USR Sibiu Ruxandra Cibu Deaconu a readus în discuție o poziție exprimată de Monica Anisie în 2019, când aceasta ar fi susținut că sistemul de educație nu ar putea utiliza eficient o finanțare de 6% din PIB.

În intervenția sa, senatoarea a criticat această abordare, punând sub semnul întrebării coerența dintre declarațiile anterioare și obiectivele actuale asumate la nivel guvernamental, care prevăd creșterea investițiilor în educație până la 15% din bugetul general până în 2030.

„Ați declarat că nu ați avea ce face cu banii dacă s-ar aloca 6% din PIB pentru educație pentru că spuneați dumneavoastră atunci pe construcția actuală sistemul nu poate absorbi atât. Programul de guvernare al acestui cabinet își propune acum atingerea țintei de 15% din bugetul general pe cheltuieli pentru educație până în 2030. Vă întreb direct: Mai credeți ce ați declarat în 2019 că nu aveți ce face cu banii alocați educației sau a fost doar o scuză pentru lipsa de ambiție administrativă și dacă nu mai credeți asta ce ați făcut concret în acești 7 ani? Ca sistemul să poată absorbi acum banii pe care în 2019 ziceați dumneavoastră că nu îi puteți folosi?”, a fost întrebarea adresată în cadrul audierilor.

Discuția a vizat în special capacitatea administrativă a sistemului educațional de a gestiona creșteri semnificative ale bugetului, într-un context în care finanțarea educației rămâne un subiect recurent de dispută politică.

În replică, Monica Anisie a respins interpretarea declarațiilor sale din 2019, susținând că acestea au fost scoase din context și că reflectau realitățile instituționale de la acel moment.

„A fost scos din context răspunsul meu. La momentul acela aveam o structură organizatorică ce nu era corespunzătoare cu ceea era prevăzut în legea educației naționale.”, a precizat fostul ministru în cadrul audierii.

Disputa readuce în atenție tensiunea dintre obiectivele ambițioase de finanțare a educației și capacitatea efectivă a sistemului de a utiliza eficient fondurile publice, într-un domeniu considerat esențial pentru reformele structurale din România.