Ruxandra Cibu Deaconu: „Sistemul de sănătate plătește cantitatea, nu calitatea actului medical”
Senatoarea USR de Sibiu, Ruxandra Cibu Deaconu, atrage atenția asupra lipsei unor criterii clare de evaluare a calității procedurilor medicale în spitalele din România, susținând că actualul sistem de finanțare recompensează numărul intervențiilor, nu performanța. În urma unei vizite la două centre de gastroenterologie din Cluj, parlamentarul anunță organizarea unei dezbateri la Parlament privind introducerea unor indicatori de calitate care să stea la baza finanțării serviciilor medicale.
„Un spital primește aceiași bani pentru o colonoscopie făcută complet, cu toate reperele verificate și documentate, și pentru una făcută în grabă. Nu pentru că diferența nu ar conta, ci pentru că nu există niciun mecanism prin care ea să fie măsurată.
Casa de Asigurări contractează numărul de proceduri. Cât de bine sunt făcute rămâne, în cea mai mare parte, invizibil.
Am fost la Cluj, ca membră a Comisiei pentru sănătate a Senatului, la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”, unde am discutat cu managerul Mihai Mleșnițe, și apoi la Digenio, Centrul de Excelență în Afecțiuni Digestive, la profesorul Marcel Tanțău.
M-a însoțit echipa Medical Pilot: dr. Andrei Groza, Mihaela Roșca și Gelu Vac. Un medic, un om de marketing și un inginer IT, din Cluj și Zalău, care au pornit un startup din teza de doctorat a lui Andrei Groza pe calitatea în endoscopie. Soluția lor funcționează deja în ambele centre pe care le-am vizitat.
Ce au construit e mai simplu de explicat decât pare. Au luat standardele europene de calitate în endoscopia digestivă, care până acum existau ca documente pe care fiecare medic trebuia să le țină minte în timpul procedurii, și le-au transformat într-un ghidaj care rulează pe ecran, în timp real.
Aplicația arată pașii obligatorii, cere fotografii la punctele de control, afișează indicatorii de calitate în timp ce procedura are loc. Iar în momentul în care endoscopul iese, raportul e deja scris. Medicii cu care am vorbit spun că economisesc între șase și zece minute pe caz, ceea ce înseamnă mai mulți pacienți programați în aceeași zi.
Partea care mă interesează pe mine ca legiuitor vine după. Sistemul nu doar respectă standardul, ci produce automat datele pe baza cărora performanța poate fi evaluată. Completitudinea examinării, rata de detecție, variația între medici, toate devin măsurabile.
Adică exact ce lipsește azi din discuția despre finanțarea sănătății.
Absența asta se vede în două locuri concrete.
Primul este prevenția. Cancerul colorectal are o incidență ridicată în România și nu avem un program național de screening. Dar chiar dacă l-am porni mâine, un screening fără indicatori de calitate ar fi bani cheltuiți fără garanție. O colonoscopie incompletă nu doar ratează leziunea, ci îi transmite pacientului că e sănătos.
Al doilea sunt medicii. Profesorul Tanțău face POEM, o intervenție endoscopică complexă practicată de foarte puțini medici în România, și a format în trei decenii zeci de specialiști. În sistemul actual, un medic care face astfel de intervenții și unul care face proceduri de rutină sunt plătiți după aceeași grilă, pentru că sistemul nu are cum să vadă diferența dintre ei.
Rezultatul e previzibil. Migrarea către privat a exact acelor oameni pe care spitalul public și-i permite cel mai greu. Se întâmplă deja. Încă nu a ajuns într-un punct critic, și tocmai de asta merită discutat acum.
Legătura dintre calitate și bani este până la urmă și o problemă de transparență. Atât timp cât finanțăm volumul, nu putem urmări ce cumpărăm cu banii publici din sănătate, pentru că nu am definit niciodată ce înseamnă bine făcut. Fără definiție nu există nici comparație între spitale, nici argument pentru a plăti mai mult acolo unde se lucrează mai bine.
Am stabilit împreună cu echipa Medical Pilot să organizăm o dezbatere la Parlament. Vom invita medici și manageri de spitale, specialiști în politici de sănătate, reprezentanți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai Ministerului Sănătății, precum și organizații de pacienți. Nu e încă un proiect legislativ și nu vreau să pretind că ar fi. E momentul în care întrebările se pun împreună cu oamenii care lucrează efectiv în domeniu, pentru că un text scris fără ei ajunge oricum să fie corectat din mers.
La finalul discuției de la Digenio, profesorul Tanțău s-a oferit să contribuie voluntar la orice demers care ar îndrepta lucrurile. Un om care face proceduri pe care aproape nimeni altcineva nu le face în țara asta se oferă să lucreze gratis pentru a repara sistemul care nu îl plătește diferit pentru ele.”, a transmis senatoarea USR Sibiu Ruxandra Cibu Deaconu.
Comentariile sunt închise.