Daniela Cîmpean: Investițiile au sens atunci când se transformă în rezultate pentru oameni

Consiliul Județean Sibiu gestionează în 2026 un portofoliu extins de proiecte, care se află în etape de execuție, achiziție, proiectare sau actualizare a documentațiilor tehnice. Investițiile prioritare vizează infrastructura medicală, modernizarea drumurilor județene, mobilitatea, eficiența energetică, energia regenerabilă, digitalizarea serviciilor publice, învățământul special și protejarea patrimoniului natural. Proiectele sunt susținute în principal prin fonduri europene, completate de alocări naționale și resurse bugetare proprii. În paralel cu implementarea investițiilor contractate, administrația județeană pregătește proiecte pentru următorii ani și urmărește identificarea surselor de finanțare necesare construirii noului Spital Județean. Despre stadiul investițiilor, prioritățile strategice, blocajele administrative și rolul colaborării dintre autorități și mediul privat oferă detalii în cele ce urmează Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.

– Care sunt principalele proiecte de dezvoltare aflate în derulare în județul Sibiu și în ce stadiu se află acestea?
– Anul 2026 este, pentru Consiliul Județean Sibiu, unul al implementării accelerate. După o perioadă în care am pregătit proiecte, am obținut finanțări și am parcurs etapele administrative, astăzi vorbim despre investiții aflate efectiv în execuție, în procedură de achiziție sau în faza de proiectare și actualizare a documentațiilor tehnice. Cel mai amplu portofoliu îl avem în domeniul sănătății. Continuăm investițiile la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu și Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”, unde derulăm proiecte de renovare energetică și modernizare în valoare de aproximativ 150 de milioane de lei. În același timp, am implementat proiecte de digitalizare și avem în derulare multiple proiecte de dotare a spitalelor din subordinea Consiliului Județean, finanțate prin PNRR și Programul Sănătate. Totodată, construirea Centrului de Paliație reprezintă o investiție esențială pentru dezvoltarea serviciilor medicale dedicate pacienților cu afecțiuni cronice și oncologice, aceasta fiind singura investiție publică din județul Sibiu în acest domeniu. Tot în domeniul sănătății, continuăm identificare de fonduri în vederea finanțării proiectului noului Spital Județean, cea mai importantă investiție publică pe care județul Sibiu și-a asumat-o în ultimele decenii.

– Ce proiecte majore aveți planificate pentru următorii 2-5 ani și care sunt prioritățile strategice în selectarea acestora?
– Prioritatea noastră este să construim un județ mai competitiv, mai rezilient și mai bine pregătit pentru provocările viitorului. Din această perspectivă, fiecare investiție trebuie să răspundă unei nevoi reale și să producă efecte pe termen lung. Pe termen scurt, ne concentrăm pe finalizarea proiectelor contractate și pe valorificarea integrală a finanțărilor accesare prin PNRR și prin programele europene aferente exercițiului financiar 2021-2027. Pe termen mediu și lung, vom continua investițiile în infrastructura medicală și cea rutieră, dar și în eficiență energetică și digitalizare. Noul Spital Județean rămâne proiectul nostru strategic, însă la fel de importante sunt investițiile care reduc consumul de energie, dezvoltă serviciile sociale, modernizează infrastructura educațională și protejează patrimoniul natural. Ne ghidăm după un principiu simplu: investițiile trebuie să producă valoare pentru comunitate, nu doar să consume resurse financiare.

– Care sunt cele mai frecvente blocaje întâmpinate în procesul de avizare și autorizare a proiectelor și cum afectează acestea ritmul investițiilor?
– Principala provocare nu este lipsa proiectelor sau a finanțărilor, ci timpul necesar pentru parcurgerea tuturor procedurilor administrative. Avem nevoie de o legislație mai coerentă, mai predictibilă și mai bine corelată între instituțiile implicate în procesul de avizare. În prezent, procedurile sunt adesea greoaie, iar modificările legislative succesive creează dificultăți atât pentru autoritățile publice, cât și pentru constructori și proiectanți. În investițiile publice, fiecare lună de întârziere înseamnă costuri suplimentare și decalarea beneficiilor pe care comunitatea le așteaptă. Tocmai de aceea, simplificarea procedurilor reprezintă una dintre cele mai importante reforme administrative de care România are nevoie. Trebuie, de asemenea, să menționăm faptul că blocaje majore se întâmpină și din cauza proiectanților care nu livrează documentații de calitate, sau din cauza constructorilor mai puțin serioși.

– Ce măsuri concrete ați propus sau implementat pentru simplificarea procedurilor de autorizare la nivel județean?
– La nivelul Consiliului Județean am investit constant în digitalizarea proceselor administrative și în creșterea capacității instituționale de gestionare a proiectelor. În același timp, susținem simplificarea legislației privind achizițiile publice, digitalizarea completă a fluxurilor administrative și corelarea legislației naționale cu regulamentele europene. Nu cred că este nevoie de mai puține reguli, ci de reguli mai clare, mai stabile și mai ușor de aplicat. Predictibilitatea este esențială pentru orice investiție, indiferent că vorbim despre sectorul public sau despre mediul privat.

– Care sunt principalele surse de finanțare pe care le utilizați pentru aceste proiecte?
– În ultimii ani, fondurile europene au devenit principalul motor al investițiilor Consiliului Județean Sibiu. Utilizăm finanțări prin PNRR, Programul Sănătate, Fondul pentru Modernizare, Programul Regiunea Centru și alte programe europene, completate de alocări de la bugetul de stat și de resursele proprii ale județului. Fără aceste surse nerambursabile, proiectele majore aflate astăzi în implementare nu ar fi fost posibile. De aceea, una dintre prioritățile noastre permanente este pregătirea unor proiecte mature și menținerea unei capacități administrative ridicate pentru accesarea finanțărilor.

– Ce dificultăți întâmpinați în atragerea și utilizarea fondurilor europene?
– Accesarea fondurilor europene presupune un efort administrativ foarte mare și o bună coordonare între toate instituțiile implicate. Provocările sunt legate, în principal, de complexitatea procedurilor, modificările legislative și termenele lungi pentru obținerea avizelor. În plus, proiectele trebuie adaptate permanent la evoluția pieței construcțiilor și la dinamica prețurilor. Cu toate acestea, experiența acumulată în ultimii ani ne-a demonstrat că o administrație bine pregătită poate transforma aceste provocări în oportunități și poate menține un ritm susținut al investițiilor.

Interviul poate fi citit integral aici.

„Investițiile au sens atunci când se transformă în rezultate pentru oameni.