FOTO Președintele Comisiei pentru Mediu din Senat, Claudiu Mureșan: ”Poluarea aerului este ucigașul tăcut care scurtează viețile românilor!”

Claudiu Mureșan, senator USR de Sibiu și președintele Comisiei pentru Mediu consideră că oricât de bune ar fi strategiile de protecție a mediului ele sunt ineficiente dacă nu se concretizează într-o legislatițe coerentă și în acțiuni precise îndreptate în direcția eliminării surselor de poluare a aerului.

Luând cuvântul în deschiderea seminarului privind efectele poluării asupra sănătății, seminar prganizat de Comisiile pentru Mediu și, respectiv, Sănătate din Senat împreună cu Asociația Ecopolis, Claudiu Mureșan a arătat că asigurarea calității aerului este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a comunităților și considerentele de ordin economic trebuie să se împletească armonios cu cele privind asigurarea calității mediului și a sănătății oamenilor.

Claudiu Mureșan: ”A venit momentul să trecem de la strategii, la acțiune, iar pentru noi, cei din Parlament, asta înseamnă să facem legi bune, în linie cu strategiile de protecție a mediului. Păstrarea echilibrului dintre nevoile socio-economice ale comunităților, ale societății, în ansamblu și condițiile necesare pentru ca mediul să se conserve corect este fundamentală. Dialogul trebuie să continue pe teme esențiale, acestea fiind cele care tratează subiecte legate de sănătatea omului, de sensibilitatea unor aspecte care pot afecta calitatea vieții. Pentru că, până la urmă, omul poate să își construiască prin atitudinea față de mediu, propria celulă sau poate să trăiască în propriul paradis. Opțiunile sunt clare. Politicile win/win sunt cele care trebuie să primeze în relația dintre societate și economie, pe de-o parte, și mediu, pe de altă parte.”

La seminar au mai luat cuvântul: președintele Comisiei pentru sănătate, Adrian Streinu-Cercel, pe ministrul sănătății, Alexandru Rafila, reprezentantul Ministerului Mediului, Secretarul de stat, Robert Szep, președintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat, Anca Dragu, pe fostul sef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, reprezentanți ai World Health Organization, ai European Commission, dar și specialiști în probleme de mediu.

Iată câteva dintre concluziile dezbaterilor:

• Dacă ar fi aplicate noile recomandări OMS în ceea ce privește nivelul poluanților atmosferici, 90% dintre orașele din România ar înregistra depășiri periculoase pentru sănătatea umană – potrivit Institutului Național de Statistică.
• Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului este insuficientă, nu are acoperire la nivel național și nu oferă informații concrete locuitorilor, în timp real. Este necesară realizarea unei platforme unice, care să includă și senzorii independenți, iar informația să fie ușor de înțeles și utilizat.
• Nu avem programe de măsurare a calității aerului din interior și nici campanii de informare corectă pentru cetățeni cu privire la riscurile la care se expun când respiră aer poluat.
• Toți medicii au susținut că populația vulnerabilă, în special persoane cu venituri mici, care locuiesc la periferia marilor orașe, sunt mai expuse poluării atmosferice și au o sănătate mai precară din acest motiv.
• Avem nevoie de politici publice integrate, care să reducă poluarea aerului și să combată efectele asupra sănătății umane, în special pentru grupurile vulnerabile.

Alte informații referitoare efectele poluării aerului

La nivel global, poluarea aerului este a patra cauză pentru mortalitate, fiind responsabilă pentru 7 milioane de decese în fiecare an, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

• 13% dintre cazurile de astm bronșic la copil se datorează poluanților din gazele de eșapament și 2 milioane de copii din lume vor dezvolta astm din cauza poluării
• O creștere cu doar 10 unități în poluarea aerului crește riscul de cancer cu 16-26%
• Un bucureștean pierde în medie aproape 2 ani din viață din cauză că limitele de poluare stabilite de Organizația Mondială a Sănătății nu sunt respectate. Bucureștiul este orașul european cel mai afectat de costurile sociale cauzate de poluarea aerului, după Londra, respectiv 3.004 euro/an/cap de locuitor.