FOTO | Mighindoala, satul sibian în care doar Dumnezeu mai locuiește

Mighindoala sau „Valea Îngerilor”, cum mai este cunoscut satul, pe care doar Dumnezeu nu l-a părăsit, se află la  15 km de Șeica Mare, comună de care aparține. Biserica Evanghelică (aflată într-o vizibilă stare de degradare), precum și ruinele a câtorva case (care se pot numără pe degete) și a bisericii românești este tot ce a mai rămas din satul sibian, dar în care, totuși autoritățile comunei au considerat că trebuie montate becuri pe led pe strada „asfaltată” cu iarbă, stradă pe care circulă doar doi ciobani din satele vecine. Aceștia vin la pășunat cu miorițele lor și cei 18 câini ai stânei.

În Mighindoala se poate ajunge trecând mai întâi prin satele vecine. Și, aveți două variante. Prima, varianta aleasă și de noi, a fost prin localitatea Buia. Acolo, unde a trebuit să ne lăsăm mașina la ieșirea din sat și să o luăm ușor la pas spre Mighindoala pe un drum de țară, practicabil doar de tractoare, căruțe, ATV-uri sau mașini de teren. Distanța străbătută a fost de aproximativ 4 km. Un localnic din Buia, care avea treabă la pădure, s-a oferit să ne ajute cu transportul (căruța), însă aveam de așteptat vreo jumătate de oră până când hrănea caii, motiv pentru care am ales plimbarea pe jos. Ar mai fi și varianta să cotești cu 5 km înaintea satului Petiș la dreapta, pe drumul care se unește cu pădurea.

Copacii au înlocuit enoriașii din Biserica Ortodoxă

Biserica, indiferent de cultul practicat, știm că reprezintă un loc sacru, un loc care trebuie îngrijit, însă în „Valea Îngerilor”, locul enoriașilor din Biserica Ortodoxă, rămasă și fără acoperiș, a fost luat de copaci și iarbă.

Biserica Evanghelică, care datează din secolul al XV-a (ce se înalță triumfătoare peste sat, fiind un fel de gardian al acestuia) și terenurile aferente au fost luate în concesiune pe o perioadă de 30 de ani de către asociația pictorului neconvențional Sorin Tara, intitulat Tara von Neudorf. Artistul și-a propus în acest interval de timp să redea frumusețea lăcașului de cult de odinioară prin picturi care înfățișează aspecte din viața și istoria sașilor. Din păcate, nu vă putem reda imagini din interiorul bisericii, deoarece pictorul Sorin Tara ne-a cerut suma de 50 lei pentru a ne deschide ușa Bisericii Evanghelice pentru a realiza poze, filmulețe și interviul cu acesta.

Pe parcursul drumeției noastre prin satul părăsit, l-am avut ghid pe Victor Albu, un cioban, care străbate zi de zi câmpurile din „Valea Îngerilor”, alături de fratele său, tot cioban, cu oile pe care le îngrijesc. Iar unul dintre popasuri a fost în cimitirul ortodox, dar numai cimitir nu se poate numi acel loc. De ce? Pentru că am zărit câteva cruci (unele din fier, altele din beton sau din lemn), căzute pe jos, rupte printre copaci, buruieni și frunze. Cimitirul pe care pădurea a fost stăpânire.

Am părăsit „Valea Îngerilor” melancolici și cu gust amar. Urmăriți pagina noastră de Facebook pentru a vedea și fotografiile și materialul video realizate din ce a fost odinioară satul Mighindoala, localitate ce aparține de comuna Șeica Mare.

Mighindoala este un sat din comuna Șeica Mare din județul Sibiu, care a fost menționat în documente pentru prima dată în anul 1381 cu numele Engental (Valea Îngustă). Aici locuiau peste 200 de locuitori, români, sași și maghiari. În anul 1975 satul avea peste 50 de case, dar în urma plecării sașilor și a unor alunecări de teren, localitatea s-a depopulat.