Marius Vulcan, candidat DREPT: Momentul solemn și de bucurie de la depunerea dosarelor de candidatură sub semnul DREPT la Sibiu a fost rapid umbrit

Deputatul Marius Vulcan, candidatul Partidului DREPT Sibiu pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare, a făcut o postare emoționantă pe pagina sa de Facebook, la scurt timp după depunerea dosarului cu semnăturile la BEJ Sibiu. Este vorba despre raportul apărut în social media despre pacienți torturați cu electroșocuri, la Spitalul de Psihiatrie din Ștei, unde sunt trimiși pacienții din județul Sibiu. Raportul poate fi accesat prin următorul link 

„Momentul solemn și de bucurie de la depunerea dosarelor de candidatură sub semnul DREPT la Sibiu a fost rapid umbrit de lecturarea raportului publicat de Consiliul de Monitorizare, despre starea deplorabilă a unității sanitare și tratamentele abuzive la care sunt supuși pacienții din Spitalul de psihiatrie pentru măsuri de siguranță din localitatea Ștei, județul Bihor.

În România sunt 4 spitale specializate de măsuri de siguranță: Săpoca (Buzău), PădureniGrajduri(Iași), Jebel  (Timiș) și Ștei (Bihor). pentru toate cazurile de internare în baza articolului 110 din Codul Penal. Fiecărui spital îi sunt arondate 10-12 județe, acestea primind în regim de executare a măsurii de siguranță pacienți din acel areal.

Problematica vastă a acestor spitale este una veche și neglijată. Pentru deplina înțelegere a acestei categorii de pacienți, trebuie știut faptul că sunt internați în baza unei sentințe penale, ceea ce nu înseamnă obligatoriu că sunt condamnați, ci pot fi trimiși la spital și în cursul urmăririi penale, prin ordonanță a procurorului sau pentru expertizarea medico-legală psihiatrică. Sunt cazuri în care, chiar dacă procesul penal a încetat prin clasare sau alte motive, acești pacienți nu sunt ”eliberați” (externați) ci sunt reținuți în spital până la vindecare sau ameliorarea bolii. Așadar măsura internării nu este considerată una punitivă ci – așa cum arată denumirea – una de siguranță, dar cu conotația privării de libertate.

În ultima perioadă instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului, Avocatul Poporului și Consiliul de Monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, dar și organisme civile independente au făcut vizite și au tras semnale de alarmă, prin rapoartele publicate, despre situația precară a acestor unități spitalicești.

Au fost evidențiate problemele principale, comune cu care se confruntă pacienții și personalul medical, cu consecințe grave, incluzând nerespectarea de către țara noastră a Convenţiei împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Starea deplorabilă a infrastructurii, clădiri vechi pentru care abia se găsesc bani pentru studii de fezabilitate, supra-aglomerarea, deficit de personal, toate acestea se reflectă direct în calitatea scăzută a vieții și mai ales a îngrijirilor medicale de care acești pacienți au nevoie.

Se constată și încărcări de 160% față de numărul de paturi prevăzut, căci dacă pacienții sunt trimiși de instanțe, spitalele sunt obligate să-I preia imediat, indiferent de gradul de ocupare. Nu doar că personalul este normat pentru un număr fix de paturi, iar pacienții dorm câte doi în pat, nici toate posturile nu sunt ocupate, căci sunt greu de găsit asistenți, dar mai ales medici de specialitate psihiatrie. Posturile de psiholog și asistent social sunt insuficiente, iar consilierea și suportul social reprezintă laturi esențiale în parcursul îngrijirii ca bolnavii să fie redați familiei și să poată face pași spre reintegrare socială. În plus, subfinațarea este accentuată de faptul că serviciile medicale acordate peste numărul de paturi contractat nu sunt decontate. Inadecvarea îngrijirii conduce practic la prelungirea cu anii a internării, pacienții devin cronici, nu eliberează paturi, nici nu se întorc în societate.

Ministerul Justiției nu a elaborat rapoarte statistice privind numărul de decizii finalizate cu măsura de siguranță a internării medicale, nici rapoartele organelor de monitorizare nu indică situația externărilor pacienților, astfel că multe date esențiale ce necesită analiză nu sunt la îndemână. Cert este doar faptul că externările sunt în număr foarte mic față de internări.

Legea Sănătății mintale nr. 487/2002 nu acoperă corespunzător situația particulară a categoriei de pacienți și este necesară o reglementare specială care să cuprindă toate aspectele, de la organizare și finanțare până la responsabilitățile celorlalți actori instituționali implicați, respectiv Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne.

O astfel de lege a fost elaborată și adoptată de Parlament, dar Guvernul României a sesizat Curtea Constituțională care, în septembrie 2020, prin Decizia nr.639/2020 a declarat neconstituțională în ansamblul ei ”Legea privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță”.

Fără a intra în detalii tehnice, argumentul principal susținut de Guvern a fost acela că nu este menționată sursa de finanțare pentru implementarea legii.

Aceast exercițiu legislativ, imperfect și astfel eșuat, nu a fost reluat, inițiatorii legii nu au insistat, în decembrie 2020 au fost noi alegeri și pe subiectul necesității unei legislații coerente și în acord cu toate normele de tehnică legislativă, corelată cu documentele internaționale, dar și reglementările interne, s-a așternut praful.

Dincolo de revolta pentru modul absolut inadmisibil în care sunt tratați pacienții cu patologii psihiatrice supuși măsurilor de siguranță, în programul politic propus de mine și colegii juriști din DREPT se află printre priorități elaborarea unui proiect de lege care să definească în clar statutul pacientului internat medical și mai ales responsabilitățile tuturor celor implicați, începând cu finanțarea judicioasă a serviciilor medicale.”, a transmis Marius Vulcan.

Autorii raportului spun că au identificat pacienți cu semne pe corpuri de la aparatul de electroșocuri, informații pe care le-au transmis și oamenilor legii. Pe 17 septembrie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș a deschis un dosar penal în care cercetează, in rem, deci nu asupra vreunei persoane deocamdată, cinci infracțiuni de loviri sau alte violențe.

Managerul spitalului, Horia Miara, a declarat pentru Observator că aparatul de electroșocuri a fost dus în unitate de un angajat. „Cel care a adus aparatul în spital a declarat că l-a adus pentru a-l folosi ca lanternă, pentru că el avea şi un dispozitiv care avea şi lanternă. Sunt cinci pacienţi asupra cărora au fost găsite echimoze şi vânătăi”, a spus Miara.

Condiții precare

Pe lângă terorizarea pacienților cu electroșocuri, reprezentanții Consiliului de Monitorizare au făcut și alte acuzații privind Spitalul din Ștei, arătând că au găsit condiții mizere în saloane, unde pacienții erau ținuți în paturi fără saltele sau fără lenjerie, deși asemenea obiecte există în magazia unității medicale, dar și alimente expirate, motiv pentru care au anunțat și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care a amendat spitalul cu 25.000 de lei.