PNL, grupul PPE și extrema dreaptă au votat să scoată România de pe lista țărilor cu risc privind defrișarea pădurilor (CP)

PNL și familia conservatoare din Parlamentul European au bătut palma cu extrema dreaptă ca să modifice Regulamentul UE privind Defrișările și să scoată țări și regiuni din aria de aplicare a viitoarei legislații.

PUBLICITATE

Deși votul de astăzi trebuia să conțină doar o amânare cu un an a reglementărilor deja aprobate (pentru ca firmele să se poată pregăti pentru noul cadru legal), PNL și popularii europeni au adus amendamente care relaxează prevederile inițiale. PNL și PPE au introdus amendamente prin care țări sau regiuni ar putea fi încadrate la categoria „niciun risc de despădurire” și ar putea fi complet exceptate de la prevederile Regulamentului.

Țări precum România, unde fenomenul defrișărilor ilegale este acut, sau China, care este responsabilă de finanțarea a 40% din defrișările de păduri la nivel mondial, ar fi exceptate în noua formă a Regulamentului de la monitorizarea strictă a produselor ce provin din zone defrișate.

PUBLICITATE

„PNL și PPE au dat mâna cu extremiștii și au modificat o legislație crucială pentru mediul înconjurător. Defrișarea este unul dintre factorii care duc la degradarea mediului înconjurător și schimbările climatice, respectiv fenomenele meteo extreme cu care ne confruntăm. USR este partidul politic din România cu cea mai mare preocupare pentru mediu și am arătat-o prin votul de azi”, afirmă Dan Barna, liderul delegației USR în Parlamentul European.

Pentru România, impactul favorabil ar fi constat în verificarea lanțurilor de aprovizionare, în speță lemn tăiat ilegal în România nu ar mai ajunge la export.

„În România, peste 400.000 de hectare de pădure au fost defrișate în ultimii 20 de ani. Ce a făcut PNL azi e un act criminal pentru mediu, dar și pentru sănătatea publică și bolile ce pot apărea în urma unor factori de mediu”, declară Vlad Voiculescu, coordonatorul RENEW în domeniul sănătății.

PUBLICITATE

Obiectivele Regulamentului European sunt reducerea contribuției UE la despăduririle și degradarea pădurilor la nivel mondial, protejarea biodiversității și a ecosistemelor, combaterea schimbărilor climatice și promovarea producției și a consumului durabil.

Actul legislativ se întoarce acum în Comisia de Mediu și urmează o negociere cu Consiliul European și Comisia Europeană pe noua formă.