Deputatul USR Sibiu Adrian Echert susține că vulnerabilitatea actuală a sistemului energetic românesc este cauzată în principal de întârzierile în dezvoltarea noilor capacități de producție și a infrastructurii energetice, nu de politicile de mediu sau de acțiunile organizațiilor de protecție a mediului. Într-o postare publică, parlamentarul afirmă că problemele din sectorul energetic sunt rezultatul unor investiții amânate de-a lungul mai multor ani și critică încercările de a transfera responsabilitatea către organizațiile de mediu.
„Între teoria că „străinii ne-au furat apa Dunării” și teoria că „ONG-iștii au distrus sistemul energetic” nu este o diferență atât de mare pe cât pare. Ambele caută repede un țap ispășitor și evită întrebarea esențială: cine trebuia să construiască la timp capacitățile care să le înlocuiască pe cele retrase?
România nu a ajuns vulnerabilă pentru că a avut prea multe politici de mediu, ci pentru că guverne succesive au tratat tranziția energetică ca pe un calendar de închideri și mai puțin ca pe un program de construit noi capacități de producție. S-au stabilit termene pentru retragerea celor vechi, dar centralele noi, rețelele și soluțiile de stocare nu au fost puse în funcțiune la timp.
Centrala pe gaze de la Iernut, de 430 MW, trebuia terminată în 2020. Nu este gata nici astăzi, după contracte reziliate și ani de întârzieri. Centralele noi pe gaze de la Turceni și Ișalnița trebuiau să înlocuiască o parte din producția pe lignit, dar și ele au rămas în urmă. Între timp, capacitățile regenerabile au crescut mult mai repede decât stocarea necesară pentru a folosi energia produsă atunci când sistemul are nevoie de ea.
În această situație, hidrocentralele neterminate sunt prezentate drept soluția miraculoasă pe care ar fi blocat-o ecologiștii, în frunte cu Diana Buzoianu. Numai că hidroenergia depinde tot de debitele de apă. În perioade de secetă, exact când scad producția hidro și nivelul Dunării, simpla existență a mai multor baraje nu garantează energia promisă pe hârtie.
Nici aportul proiectelor invocate nu trebuie exagerat. Cinci dintre principalele hidrocentrale aflate în discuție, Livezeni-Bumbești, Surduc-Siriu, Câineni, Pașcani și prima etapă de la Răstolița, ar însuma aproximativ 191 MW. Un singur reactor de la Cernavodă are aproximativ 700 MW. Aceste proiecte pot avea un rol util, dar nu ar fi compensat singure centralele pe gaze întârziate, lipsa stocării și pierderea unor mari capacități de producție.
Seceta a declanșat criza, dar întârzierile au transformat-o într-o vulnerabilitate energetică. Iernutul nu l-au întârziat ONG-urile. Nici centralele de la Turceni și Ișalnița, stocarea, rețeaua sau lucrările de la Bala nu trebuiau construite de ecologiști.
A da acum vina pe oamenii care au cerut protejarea râurilor și respectarea legii este metoda prin care cei care au avut puterea, bugetele și responsabilitatea investițiilor încearcă să scape de întrebarea care contează: ce au construit, concret, în toți acești ani?”, a transmis deputatul USR Sibiu Adrian Echert.
Comentariile sunt închise.