Foto/Reportaj – Pământ românesc departe de casă: Soultzmatt și eroii neuitati

Astăzi am pășit pe un loc cu totul special: în Franța, dar pe pământ românesc. La Soultzmatt, la marginea unei păduri liniștite, odihnesc 687  de soldați români care și-au pierdut viața în Primul Război Mondial. Am avut onoarea să particip la ceremonia de depunere de coroane, ca parte a delegației comunei Gura Râului, înfrățită cu Soultzmatt, și am încercat să surprind prin fotografii fiecare moment al evenimentului.

De la prima clipă, când te apropii de cimitir, simți că acel loc face parte din România. Liniștea este spartă doar de foșnetul frunzelor și de sunetul pașilor pe aleile pietruite. În fața monumentelor eroilor, inima bate mai tare: cântările militare răsună solemn, iar primarii celor două comune se pregătesc să depună jerbele de flori. Înainte de aceasta, părintele Ilie oficializează ceremonia prin tradiționala pomenire veșnică, în timp ce consulul României la Strasbourg, doamna Codrina Vierița, este prezentă, aducând recunoștința oficială a țării.

Fotografiile realizate surprind perfect atmosfera încărcată de emoție: fețele solemne ale participanților, privirile atente la fiecare gest și lacrimile care se strecoară discret. Însă adevărata poveste a acestui loc se citește în detaliile cimitirului: fotografii și inscripții care amintesc de prizonierii români de la Soultzmatt, trimiși aici să sape mormintele camarazilor decedați, în frig, foamete și mizerie. Documentele vremii descriu cum 125 de prizonieri au murit în noaptea de 27/28 ianuarie 1917, victime ale gerului năprasnic. În total, 687 de ostași români și-au găsit sfârșitul aici.

După război, comunitatea locală a dăruit terenul României, iar în 1919, trupurile au fost reînhumate în 553 de morminte individuale și într-un mormânt comun. Ceremonia de inaugurare a cimitirului a avut loc în 1924, în prezența Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, simboluri ale recunoștinței și prieteniei franco-române.

Cimitirul de la Soultzmatt este unul dintre cele mai mari și importante cimitire românești peste hotare, păstrând vie memoria sacrificiului românilor care au luptat pentru țară și idealurile ei. Fotografii de epocă surprind prizonierii care săpau mormintele camarazilor decedați, slabi, înghețați și înfometați, iar documentele franceze descriu cum aceștia „erau reduși la starea de schelete și mureau ca șoarecii”.

Astăzi, cimitirul rămâne un loc încărcat de istorie și emoție. Monumentele, coroanele de flori, portretele soldaților și fotografiile originale ale prizonierilor transmit chinul, sacrificiul și demnitatea eroilor români. Ceremonia religioasă, depunerea jerbelor și reacțiile participanților arată respectul și solemnitatea momentului.

Legătura dintre Soultzmatt și România nu s-a limitat la trecut: în 2019, comuna franceză s-a înfrățit cu Gura Râului, iar o piațetă din Soultzmatt a primit numele localității sibiene, simbol al prieteniei și al memoriei comune.

Astăzi, pășind pe acest pământ românesc departe de casă, orice vizitator simte emoția și respectul profund față de eroismul soldaților. Fiecare pas, fiecare fotografie și fiecare gest de recunoștință devin mărturii ale sacrificiului lor, iar memoria eroilor români din Soultzmatt rămâne vie și neuitată.

Ceremoniile s-au încheiat în piața Kessler din Soultzmatt, unde participanții s-au reunit pentru o nouă depunere de coroane la monumentul eroilor.