Apel pentru salvarea bisericii din Ţichindeal

Peste 200 de ani de existență are Biserica Sf. Parascheva din Ţichindeal, iar scurgerea timpului a afectat serios zidurile lăcașului de cult. Din documentele și inscripțiile ce s-au păstrat, se afirmă că biserica a fost zidită în 1791, în mijlocul satului, lângă școală și cămin, cu cheltuiala credincioșilor. Cei mai renumiți fiind: Savu Banea, Petru Morar, Toma Petru, Ioan Banea, Toma Dragoman și Judele Simion Cloțan, scrie protopopiatulagnita.ro

Pentru mai multe detalii vezi aici

Biserica a fost construită din cărămidă în anul 1791, în formă de corabie: altar, naos, pronaos și pridvor. Toate trei au semicalote. Pridvorul zidit cu stâlpi groși, susține turnul bisericii. Biserica are o lungime de 21,85 meri și o lățime de 574 metri și o suprafață de 125 metri pătrați.

Biserica este declarată monument istoric și este pictată în frescă de către pictorii Ioan Grecu din Săsăuș și fratele său Alexandru.

Biserica Sf. Parascheva din Ţichindeal are nevoie de suport financiar în valoare de 60.000 lei pentru:
  • Documentații topometrice pentru obținerea unui plan cadastral actualizat în coordonate stereo 70, prin cooptarea unui topograf;
  • Releveu geometric și al degradărilor;
  • Expertiză tehnică de rezistență;
  • Expertiză privind starea de conservare a componenetelor artistice:
    decorația pictată în frescă;
  • Documentație tehnică de proiectare privind scopul intervenției
    solicitate în certificatul de urbanism;
  • Realizarea unui proiect de conservare și punere în valoare a picturii murale
    interioare.
  • Cu acordul D.J.C. Sibiu și pe baza unui contract de asistență arheologică, se vor
    demara investigațiile necesare stabilirii surselor de umiditate și a degradărilor mecanice, respectiv ale dezechilibrului structural ale construcției, simultan cu realizarea unui sistem provizoriu de evacuare a apelor meteorice din incintă.
  • Studii de cercetare asupra picturii și Proiect de conservare-restaurare a picturii (Lemn, frescă)

CUM PUTEŢI SPRIJINI!!!

PUTEŢI FACE DONAŢII ÎN CONTUL DE MAI JOS, DESCHIS LA BANCA COOPERATISTĂ 8 MARTIE CODLEA:

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŢICHINDEAL

RO97CRCOX080200000566427

CU MENŢIUNEA: DONAŢIE REALIZARE DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI BISERICĂ

Despre localitatea Ţichindeal

Denumirea localității Țichindeal, provine din prima atestare documentară din 1350, când apare sub denumirea de Sechendeal, adică Vale Siculorum sau Valea secuilor. Mai târziu, apărând și sașii pe aceste locuri i-au dat denumirea de Ziegenthal, adică Valea caprelor.

Ştiaţi că?

La Țichindeal, s-a deschis prima școală românească de pe Valea Hârtibaciului.

Cel mai important fiu al satului- omul de cultură, marele scriitor și reprezentant al iluminismului ardelean, Dimitrie Țichindeal un strănepot al lui Absid Dragoman a fost descris frumos în versuri de către Eminescu. Acesta a fost un scriitor și un traducător de valoare, într-o limbă curat românească. Ion Eliade Rădulescu îl număra printre luceferii Transilvaniei, alături de Gheorghe Lazăr, Petru Maior și Gheorghe Șincai.

De asemenea, satul Țichindeal a dat poporului român o seamă de bărbați vrednici de remarcat în viața publică, respectiv pe generalul Ion Hidu-Cluj și colonelul Ioan Hidu-Lugoj, care au semnat la Alba Iulia actul Unirii, din partea satului Țichindeal.

Teodor Aaron (sau Aron), tot din Ţichindeal (n. 6 februarie 1803, Țichindeal, jud. Sibiu – d. 25 martie 1859, Lugoj, județul Timiș) a fost un cleric, pedagog și cărturar român, profesor și director al gimnaziului din Beiuș și rector al seminarului român leopoldin din Oradea. După studii de filozofie și teologie, începând din 1828 a deținut importante funcții în ierarhia bisericească și în cea administrativ-educativă. A trecut și printr-o experiență diplomatică, ca translator și jurnalist la Gazeta de Transilvania. Ca discipol al lui Petru Maior și latinist înfocat, a susținut ideea continuității românilor în Dacia Traiana.

sursa foto wikimedia

 

 

Comentariile sunt închise.