Barajul Gura Râului, monitorizat după cutremure și ploi abundente. Ce arată raportul
Barajul Gura Râului a fost supus monitorizării pe parcursul anului 2025, inclusiv după episoade de precipitații abundente și cutremure înregistrate în zona Vrancea. Potrivit raportului privind urmărirea comportării în exploatare, măsurătorile nu au indicat depășiri ale limitelor de atenție, iar echipamentele de monitorizare au funcționat în parametri normali. Documentul semnalează însă eroziuni minore pe malul stâng al lacului și degradări ușoare ale betonului în anumite zone ale amenajării.
PUBLICITATE POLITICĂ
Barajul și lacul de acumulare Gura Râului reprezintă o infrastructură hidrotehnică importantă pentru județul Sibiu, având un rol esențial în alimentarea cu apă a municipiului Sibiu și a localităților din apropiere, precum și în atenuarea undelor de viitură.
Potrivit raportului întocmit pentru urmărirea comportării în exploatare, amenajarea este administrată de Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu și este încadrată în clasa I de importanță. Barajul este amplasat pe râul Cibin, la aproximativ doi kilometri în amonte de localitatea Gura Râului.
Construcția are o înălțime maximă de 73,5 metri și o lungime la coronament de 328 de metri. Lacul de acumulare are, la nivelul normal de retenție, o lungime de aproximativ 2,76 kilometri și o suprafață de peste 65 de hectare.
Supravegherea comportării barajului se realizează prin observații vizuale și măsurători tehnice, care urmăresc deplasările construcției, infiltrațiile, starea betonului, comportarea fundației și funcționarea echipamentelor hidromecanice.
Ce s-a constatat în urma ploilor și cutremurelor din 2025
Raportul consemnează mai multe evenimente care au determinat intrarea în starea de atenție în cursul anului 2025. Printre acestea se numără episoade de precipitații abundente, înregistrate pe 26 mai, 31 august și 7 octombrie, precum și cutremure produse în zona Vrancea.
Documentul menționează trei evenimente seismice: un cutremur de 4,2 grade pe scara Richter, înregistrat la 4 februarie, un altul la 13 februarie și un al treilea, tot de 4,2 grade, produs pe 25 octombrie 2025.
În urma verificărilor, raportul precizează că nu au fost depășite limitele de atenție, iar aparatele și dispozitivele de măsură s-au comportat normal.
De asemenea, observațiile directe și măsurătorile efectuate nu au evidențiat fenomene atipice în comportarea barajului. Fisurile existente în betonul de protecție de pe versantul stâng, în zona extremității contraforților, nu au prezentat evoluții, potrivit documentului.
Degradări ușoare ale betonului și eroziuni pe malul lacului
Chiar dacă raportul nu semnalează modificări atipice ale comportării barajului, sunt consemnate câteva aspecte care necesită urmărire în continuare.
La nivelul construcțiilor hidrotehnice au fost observate degradări ușoare ale betonului în zona ploturilor de la capetele corpului barajului, la creasta deversorului și la pereul de protecție de pe versantul stâng.
În ceea ce privește lacul de acumulare, documentul menționează eroziuni minore ale malului stâng, în amonte de baraj, precum și surpări de dimensiuni reduse într-o zonă aflată la aproximativ 1,5 kilometri în amonte de construcție.
Totodată, infiltrațiile prin dopul definitiv din galeria de deviere a apelor mari au fost aproximativ constante, conform raportului.
Aceste constatări sunt incluse în activitatea de supraveghere a amenajării, care presupune urmărirea periodică a eventualelor modificări și înregistrarea rezultatelor măsurătorilor.
Nivelul apei și precipitațiile înregistrate în cursul anului
Datele hidrologice prezentate în raport arată că debitul mediu anual al apei care a intrat în lac, calculat pe baza bilanțului zilnic al râurilor Mare și Mic, a fost de aproximativ 1,50 metri cubi pe secundă.
Nivelul mediu al apei în acumularea Gura Râului a fost de 651,575 metri, potrivit valorilor consemnate în document. Cel mai scăzut nivel mediu lunar a fost înregistrat în martie, de 647,35 metri, în timp ce nivelul maxim menționat pentru anul analizat a fost de 655,80 metri.
Regimul precipitațiilor a fost deficitar, totalul anual fiind de 725,7 litri pe metru pătrat. Cea mai mare cantitate lunară a fost înregistrată în mai, când au căzut 146,3 litri pe metru pătrat. Maximul zilnic a fost consemnat pe 31 august, cu 33,2 litri pe metru pătrat.
Temperatura medie a aerului a fost de 12,3 grade Celsius. Minima de minus 6 grade Celsius a fost înregistrată pe 20 februarie, iar maxima de 27,67 grade Celsius, pe 25 iunie.
Aceste date sunt folosite pentru evaluarea condițiilor în care funcționează acumularea și pentru interpretarea rezultatelor măsurătorilor efectuate asupra barajului.
Cum este verificată starea barajului
Monitorizarea amenajării se desfășoară printr-un sistem de urmărire specială, completat de observații curente. Sunt urmărite atât deplasările absolute ale construcției, prin măsurători geodezice, cât și deplasările relative dintre diferitele părți ale barajului.
Pentru verificarea comportării fundației sunt utilizate dispozitive de măsurare amplasate la diferite adâncimi, iar infiltrațiile sunt monitorizate prin foraje de drenaj și foraje orizontale de pe cei doi versanți.
În paralel, sunt verificate echipamentele hidromecanice, inclusiv vanele golirilor de fund și celelalte instalații utilizate în exploatarea acumulării.
Raportul consemnează că manevrele lunare ale echipamentelor hidromecanice s-au desfășurat fără incidente și în condiții bune.
Documentul menționează și două intervenții realizate în ianuarie 2025. În data de 13 ianuarie au apărut exfiltrații pe taluzul exterior al bazinului compensator, iar verificările ulterioare au identificat o fisură la o conductă cu diametrul de 500 de milimetri. Defecțiunea a fost remediată pe 22 ianuarie. Tot în aceeași zi a fost înlocuită o vană de pe traseul conductei de by-pass.
Barajul are un rol esențial pentru alimentarea cu apă a Sibiului
Pe lângă rolul său în gestionarea viiturilor, acumularea Gura Râului contribuie la alimentarea cu apă potabilă a municipiului Sibiu și a localităților limitrofe. Amenajarea are un debit instalat de alimentare cu apă de 1,44 metri cubi pe secundă, în timp ce necesarul actual indicat în raport este de 0,65 metri cubi pe secundă.
Sistemul include și instalații pentru producerea energiei electrice, precum și infrastructura necesară pentru transportul apei către punctele de utilizare.
Din acest motiv, urmărirea comportării barajului are atât o componentă de siguranță a construcției, cât și una legată de continuitatea funcționării infrastructurii de alimentare cu apă.
Concluzia raportului pentru perioada analizată: măsurătorile nu au indicat depășiri ale limitelor de atenție sau fenomene atipice în comportarea barajului, iar echipamentele de măsurare au funcționat normal. În același timp, degradările ușoare ale betonului și modificările observate pe malul lacului rămân aspecte urmărite în cadrul supravegherii tehnice a amenajării.


Comentariile sunt închise.