Clarificări despre cercetarea mormântului Baronului Brukenthal și protejarea patrimoniului său

”În urma afirmației că este necesar să fie cercetat și mormântul Baronului Samuel von Brukenthal, aflat în interiorul Bisericii Evanghelice CA din Sibiu, au fost lansate păreri diferite și au fost scrise numeroase materiale de presă.

În aceste condiții țin să fac următoarele lămuriri:

1. Samuel von Brukenthal este, cu siguranță, cea mai importantă personalitate a Sibiului. Este cel care a dorit ca Sibiul să devină, chiar dacă era la marginea Imperiului, un oraș prosper, dezvoltat, un centru cultural care să rivalizeze cu orice burg occidental, nu doar prin funcția pe care a ocupat-o, aceea de guvernator al Transilvaniei, ci și prin educația sa, prin formarea sa, prin întreaga sa personalitate.

2. Muzeul Național Brukenthal este singura instituție care duce mai departe testamentul și personalitatea Baronului și în zilele noastre, prelungindu-i „viața”, fără limite, prin existența patrimoniului lăsat moștenire comunității. Aflată în subordinea Ministerului Culturii, instituția păstrează astăzi doar numele Brukenthal, ctitorie a Baronului și specialiștii plătiți de statul român care continuă și dezvoltă munca începută de Samuel von Brukenthal și astăzi. După anul 2005, proprietar de drept al Palatului Brukenthal și a colecției sale a devenit Parohia Evanghelică CA din Sibiu. Totuși, Muzeul Național Brukenthal a depus și depune eforturi constante în promovarea identității și a brandului cultural Brukenthal, a personalității Baronului, a colecției sale și a ideilor iluministe împărtășite și puse în aplicare de acesta, în Transilvania.

3. În ultimii 10 ani, mai mult de 50% din proiectele desfășurate cu privire la personalitatea Baronului Brukenthal a fost coordonată și realizată de subsemnatul: coordonarea anului Bicentenar Brukenthal, coordonarea anului Brukenthal 300 – aniversarea a 300 de ani de la nașterea Baronului, elaborarea a numeroase articole științifice dar și de presă, promovarea colecției Brukenthal, coordonarea proiectului de realizare și amplasare a statuii Brukenthal în Piața Mare. Toate aceste eforturi au fost întreprinse prin inițiativa, munca și coordonarea subsemnatului, fiind una dintre cele mai importante acțiuni de promovare a unei personalității din România.

4. Amplasarea statuii Baronului Brukenthal, în anul 2021, a fost cel mai important eveniment de recunoaștere și de promovarea a personalității Baronului din 1817 (când muzeul și-a deschis porțile publicului) și până în prezent. A fost un efort însușit de subsemnatul, în totalitate. Acest fapt a fost descris în volumul Samuel von Brukenthal. Un Monument, apărut la Editura Muzeului Național Brukenthal, în același an 2021. De la realizarea anunțului proiectului, la căutarea fondurilor necesare, de la desfășurarea concursului, la stabilirea locului de amplasare a statuii, de la întocmirea actelor și apoi la organizarea ceremoniei de dezvelire, toate acestea au fost coordonate de subsemnatul, alături de câteva persoane și instituții cum ar fi doamna primar Astrid Cora Fodor și Primăria Municipiului Sibiu.

5. În urma amplasării statuii Baronului Brukenthal în Piața Mare singurul amenințat de diferite persoane private și oameni politici sau de o anume coloratură politică, și de o totală lipsă de cunoaștere a ceea ce a realizat pentru Sibiu a fost subsemnatul.

Împreună cu personalități culturale și academice, cu jurnaliști și prieteni am adus lămuriri cu privire la cine a fost și ce a făcut Baronul Brukenthal. De exemplu, acad. Ioan Aurel Pop menționa: „A așeza la Sibiu, în centrul istoric, o statuie a Baronului Samuel von Brukenthal marchează împlinirea unei datorii a contemporanilor față de memoria colectivă, față de făuritorii de destine, de instituții și, mai ales față de mecenați. (…) România, Transilvania și Sibiul vor fi cu siguranță mai bogate prin amplasarea acestui monument, care va trebui prețuit nu în funcție de corectitudinea politică de azi, ci în raport cu perenitatea unei moșteniri culturale venite tocmai din Secolul Luminilor.”

În ultimele zile, citesc păreri diferite enunțate de profesori, preoți sau oameni de cultură care nu fac altceva decât încearcă să-și construiască, acum, imagine în jurul Baronului Brukenthal. Până în momentul de față au lipsit de pe scena culturală și publică în ceea ce îl privește pe Brukenthal!

6. Singurul monument construit de Baronul Brukenthal, azi într-o stare bună de conservare, vizitabil, este Palatul Brukenthal din Piața Mare, clădire retrocedată Parohiei Evanghelice CA din Sibiu, dată în comodat Muzeului Național Brukenthal.

Muzeul Național Brukenthal este instituția care își desfășoară o parte din activitate în această clădire și încearcă, constant, să întrețină, în limita fondurilor disponibile, Palatul din Sibiu. Celelalte imobile care au legătură cu Baronul Brukenthal (casa familiei din Nocrich, Palatul de vară de la Avrig, Palatul de vară de la Sibiu, Palatul din Sâmbăta de Jos sau mai puțin cunoscutul Castel Brukenthal din Micăsasa) se află într-o stare de conservare deplorabilă!

7. Muzeul Național Brukenthal este singura instituție care conservă, restaurează, depozitează și expune patrimoniul care face parte din colecția Brukenthal, colecție retrocedată în 2005 Parohiei Evanghelice CA din Sibiu. Se depun, constant, eforturi de găsire a fondurilor pentru restaurarea pieselor, a punerii în siguranță, dar și a promovării, cercetării și expunerii acestora.

8. Ideea de a se efectua cercetări asupra mormântului fondatorului Muzeului Național Brukenthal este veche. Au fost expuse de subsemnatul membrilor parohiei sau unor istorici din Sibiu în timpul restaurării Bisericii Evanghelice CA.

9. În anul 2024, în dialog cu doamna dr. Daniela Marcu-Istrate de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, coordonator al șantierului de cercetare arheologică din timpul restaurării Bisericii Evanghelice CA din Sibiu, am ajuns la concluzia că este necesară această cercetare și că în momentul de față, ca și atunci, s-ar fi putut întreprinde lucrări la mormântul Baronului, însă nu s-a dorit.

10. De asemenea, în urma dialogului și a relațiilor colegilor de la Muzeul de Istorie „Casa Altemberger” precum și a dialogului purtat personal cu doamna dr. Daniela Marcu-Istrate am ajuns la concluzia că este necesar ca ceea ce s-a descoperit în urma cercetărilor din perioada 2018-2019 să ajungă în patrimoniul Muzeului Național Brukenthal. Acest lucru nu s-a putut realiza atunci din cauza lipsei dialogului și colaborării cu fosta conducere a Muzeului.

Iată că demersul nostru este în derulare și, după mai bine de 6 ani, se poate realiza!

11. În momentul de față, Muzeul Național Brukenthal și Parohia Evanghelică CA din Sibiu – proprietarul clădirii Palatului din Piața Mare și a colecției Brukenthal, este una de colaborare și dialog. În ultimii 3 ani a existat un dialog sincer. Am convingerea că atât Muzeul Național Brukenthal cât și reprezentanții Parohiei Evanghelice CA din Sibiu avem aceleași țeluri comune în ceea ce înseamnă promovarea patrimoniului mobil și imobil cât și a ducerii mai departe a testamentului Baronului Brukenthal.

12. Cercetarea arheologică a unui mormânt, cum este în cazul nostru a Baronului Brukenthal, nu înseamnă o profanare. Termenul de profanare înseamnă a trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte. Așadar, considerăm că invocarea acestui termen în spațiul public nu are niciun fundament. Există cazuri în țară și în străinătate în care cercetarea pe anumite morminte s-a făcut cu cel mai mare profesionalism și respect creștinesc față de cel înmormântat. Există astăzi și investigații non-invazive.

13. În ceea ce privește așa-zisa „taină” a mormântului, de asemenea știu foarte bine că bisericile care pun cel mai mare accent pe taină sunt Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică. Iar cercetări au fost întreprinse și în mormântul lui Iisus Hristos din Ierusalim.

14. Cred că Muzeul Național Brukenthal, împreună cu specialiștii din instituție și în colaborare cu alții din țară și din străinătate, este dator să scoată la lumină valorile culturale și dovezile existente.

15. Utilizarea termenului de „curiozitate” nu îmi aparține iar folosirea acestuia ca argument în spațiul public, acesta fiind singurul argument, este fals și nu face altceva decât să ducă discuția în alte sfere. Însă, după ultimele cercetări sociale și educative, într-o societate dependentă de știință și dezvoltare, curiozitatea constituie forța motrice pentru învățare, pentru idei noi și inovație. Mai mult, și în Biblie Iisus a îndemnat la curiozitate, cercetare și aflarea adevărului: „Cereți şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide” (cf. Matei. 7.1.).

Am nădejdea la cei care lucrează în domeniul educațional că nu predau așa cum și își evocă public ideile!

16. Ideea de a continua cercetarea și asupra mormântului Baronului Samuel von Brukenthal nu este una de pe o zi pe alta. Au fost discuții cu specialiști și au fost dezbătute și în cadrul Consiliului de Administrație al Muzeului Național Brukenthal, în toamna anului 2024. Menționez că 6 persoane din partea Parohiei Evanghelice CA din Sibiu au calitatea de membri cu drept de vot în cadrul Consiliului de Administrație.

„Fie ca moștenirea lui Samuel von Brukenthal să ne fie pe mai departe izvor de inspirație și energie, pentru a face din educație și din cultură piloni naționali care să susțină o tot mai accelerată dezvoltare a României!” (din alocuțiunea ES dl. Klaus W. Iohannis, Președintele României la dezvelirea statuii Baronului Samuel von Brukenthal, Sibiu, 11 septembrie 2021).”