Copiii din zone vulnerabile, ajutați de ONG-uri și fundații din Sibiu

Autor Florin Tintea

Reprezentanții autorităților locale continuă să îşi trimită elevii la școală, prin ger, la toaletele din fundul curţii săpate în pământ fără canalizare sau apă curentă.

O problemă de nerezolvat de decenii, pentru primăriile care au în subordine unităţile de învăţământ, dar şi pentru responsabilii din educaţie, care doar se întrec în promisiuni. Suntem în fruntea topurilor europene la analfabetism şi abandon şcolar. Şi dacă s-ar face şi un clasament al unităţilor de învăţământ cu toaleta în curte cu siguranţă ne-am situa pe primul loc. În ianuarie 2018, Liviu Pop, pe atunci ministru al educaţiei, publica pe contul său de Facebook, o statistică dureroasă: 2 din 10 școli au grupul sanitar în curte. Venea şi cu promisiuni.

 Liviu Pop, fostul ministru al Educației, din 25 ianuarie 2018: ,,Mi se pare foarte mult. În maxim trei ani de zile să nu mai discutăm despre acest subiect, al toaletelor în curte”.

Astăzi, la un an distanţă, conform statisticilor aceluiaşi minister, numărul unităţilor de învăţământ cu hazna a scăzut doar cu aproaximatov 200, adică nici măcar 10 la sută. Cu un astfel de ritm, este greu de crezut că în următorii 2 ani autorităţile vor rezolva problema celorlalte 2.000 de unităţi de învăţământ. În România, doar salariile cadrelor didactice sunt plătite de la bugetul de stat. În rest, tot ce ţine de şcoală, de la curăţenie până la renovare, depinde în mare parte de autorităţile locale, iar tradiționalul fond al clasei continuă să fie prezent în sistemul de învățământ. Sărăcia nu presupune în mod necesar faptul că un copil se va transforma în viitor, într-un adult sărac. Iar accesul și combaterea sărăciei în educația copiilor din zone defavorizate este esențială în dezvoltarea sistemului de învățământ, sănătate și programe sociale în comunități mai puțin dezvoltate.

Cu o populație totală de 466.472 locuitori în 2018 și 322 de nou născuți, județul Sibiu se situează pe poziția 24 în rândul celor 41 județe ale României. Din datele existente la nivelul Inspectoratului Școlar Sibiu, învăţământul preuniversitar de stat în anul școlar 2017-2018 a  funcţionat cu 315 unități școlare, învățământul gimnazial cu 20.796 elevi, 12,031 pentru cel preșcolar, clasa pregătitoare cu 4.240 de copii, clasele I-IV 16.541, învățământul liceal 10.686 elevi, învățământul profesional cu clasele IX-XI 1.816 elevi, învățământul postliceal 246 elevi, iar programul ,,A doua șansă” cu 15 copii.

Potrivit datelor publicate de D.G.A.S.P.C Sibiu, 64 de primării din județ, ONG-uri și instituții de specialitate din Sibiu, au răspuns solicitării privind reevaluarea strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul județului Sibiu de a contribui la dezvoltarea și identificarea unor politici de incluziune socială asupra grupurilor vulnerabile din zonele sărace, program ce face parte din Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale pentru perioada 2018-2023.

România asumându-şi în acest context reducerea abandonului școlar în perioada 2008 – 2020 cu 830.000 a numărului de persoane afectate de sărăcie relativă, din care ținta de 250.000 reprezintă numărul de copii afectaţi de sărăcie. În acest sens, Asociația ,,We Help” Sibiu, a inițiat un program Afterschool cu tema ,,Ajută copiii din familii defavorizate, să meargă la școală!” pentru 15 copii din cartierul Turnișor, proveniți din familii nevoiașe, urmând ca după școală aceștia pot face temele, ore de lectură și activități educaționale alături de voluntari. Într-un parcurs de 6 ani, Asociația ,,We Help” a desfășurat proiecte pe educație și sănătate în satele Hosman, Fofeldea, Țichindeal, obținute la Maratonul Internațional Sibiu cu ajutorul susținătorilor. Iar anul acesta vin cu un nou proiect ,,We Help Școala din Mag”, proiect ce își propune să doteze o sală de cercetare, documentare științifică și pedagogică, sală de lectură, dotarea de echipamente tehnologice pentru prezentări și proiecții de materiale video educaționale.

Ioana Dăncăneț, președinte We Help Sibiu: ,, Prin aceste proiecte ne-am propus să contribuim la educația, formarea copiilor ce provin din familii defavorizate și astfel, să reducem abandonul școlar în rândul acestora. Un alt proiect la care am muncit extrem de mult este ,,We Help Țichindeal – educație prin sănătate’’. Împreună cu o echipă formată din 4 medici mergem lunar, timp de 2 ani de zile la Țichindeal și oferim consulații gratuite copiilor din sat.”

    O altă asociație care se ocupă de copiii din zone defavorizate se numește Asociația ,,ARAPAMESU” axată pe copii cu vârste cuprinse între 6-18 ani din cartierul Gușterița, ce are ca scop promovarea incluziunii sociale în educație, sănătate prin programe ,,Afterschool”, sport și alimentație. Astfel, copiii aflați în risc de abandon școlar din cartierul Gușterița, beneficiază zilnic de servicii medicale, consiliere psihologică și socială oferite zilnic în cadrul centrului de zi. Părinții sunt ajutați prin programe de consultanță juridică,  sprijin material și servicii medicale, cursuri de formare profesională.

Lista cu alte asociații în scopul programelor sociale asupra copiilor din medii defavorizate din Sibiu sunt:

  • Asociația ACORD Sibiu
  • Serviciul de ajutor Maltez-Sucursala Sibiu
  • Crucea Roșie Română – Sucursala Sibiu
  • Asociația Sădânca
  • Asociația CENFAS
  • Asociația Papageno
  • Fundația Eliaj, Școala de muzică și dans(Hosman)
  • SOS Satele Copiilor Cisnădie
  • Fundația Polisano Sibiu

Printre românii plecați de 10 ani în Franța să studieze și să lucreze în unitățile medicale se află și Cătălina Costache, directorul executiv al Fundației Polisano din Sibiu, ce își dorește să ajute copiii din zone vulnerabile și să creeze parteneriate între sistemul public de sănătate cu cel privat printr-o reformă ce duce la îmbunătățirea serviciilor medicale.

Cătălina Costache, director executiv Fundația Polisano: ,,Din 2015, ajutăm copii și comunități din zone sau categorii defavorizate să aibă un acces echitabil la sănătate. În 2017-2019, am organizat caravane medicale de screening oftamologic și cardiac în satele de pe Valea Hârtibaciului, direct în școli, i-am ajutat pe copiii cu boli de inimă și deficiențe de vedere să beneficieze de tratament, iar în 2016 am dotat un sat de 650 locuitori cu o instalație de filtrare a apei.”

În ultimii 10 ani sectorul de ONG-uri din Sibiu s-a dezvoltat mult datorită oamenilor cu suflet mare și care doresc să contribuie în dezvoltarea comunității prin proiecte sociale din zona de educație, sănătate și mediu privind sprijinul copiilor din zone vulnerabile din raza județului Sibiu. Iar aceste ONG-uri reprezintă un punct esențial asupra comunității alături de autoritățile publice locale ce nu reușesc să acopere domeniile sociale cu fonduri și programe socio-educaționale, multe dintre acestea sunt susținute de companii private și prin donații. Potrivit IȘJ Sibiu, la nivel județean, programul ,,Afterschool” funcționează în 12 unități de învățământ din localitățile Cârța, Mediaș, Cisnădie, Șura Mare și Sibiu. Programul a fost introdus în 2011 la Legea educației 166/2011. Potrivit raportului anual al  Asociaței ,,Salvați Copiii România” și Raportulul Băncii Mondiale, privind situația învățământului pentru anul școlar 2017-2018 din România, un sfert din copiii din mediul rural abandonează școala înainte de a termina clasa a VIII –a. Avem o rată a analfabetismului de 40%, iar la nivel european suntem în top. Deși rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut ușor, de la 19,1% în 2015 la 18,3% în 2017, obiectivul național în cadrul strategiei Europa 2020 (11,3%) rămâne de neatins. Accesul la educație de calitate reprezintă o provocare, îndeosebi în zonele rurale unde studiază 45% din populația școlară a României (nivel primar și gimnazial). Mai mult, contextul social discriminatoriu și lipsa politicilor publice prin care finanțarea să urmeze în mod real elevul, conduc la faptul că școlile din mediul rural înregistrează punctaje sub mediul urban în ceea ce privește toți indicatorii de performanță potrivit EUROSTAT.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv – Salvați Copiii România:

,,Accesul la educație este unul dintre drepturile fundamentale ale copilului, dar și al societății. A condiționa integrarea educațională de mediul de rezidență, rural sau urban, a vehicula diferențe calitative între școala de la țară și cea din orașele mari înseamnă a rata întregul edificiu prin care o societate este funcțională. Suntem în fața unei discriminări de fond, inadmisibile, dar cronicizate deja de decenii, de către incoerența politicilor publice din educație. Copiii din mediul rural sunt copii de aceeași calitate cum sunt și cei din zona urban, așa trebuie să fie și scolile care îi formează”.

Ecaterina Andronescu, a declarat pentru Digi 24 că vrea să schimbe prevederile legale privind repetenţia în clasele primare şi să ofere posibilitatea învăţătorului de a lăsa repetent un copil, prin schimbarea legii.,

,Din păcate este o prevedere legală. Până în clasa a III-a nu îi poate lăsa repetenţi, dar eu cred că trebuie să revenim asupra acestui lucru, pentru că iată unde suntem: ajungem la clasa a VIII-a şi atunci constatăm că nu ştiu să scrie bine, să calculeze şi 36% nu sunt în stare să ia 5 la evaluarea națională de la clasa a VIII-a. Obiectivele trebuie să le stabilim prin lege şi fişa postului profesorului.”, este declarația dată de Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu la Digi 24.

Conform Legii 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, în iulie 2018, erau acreditaţi 2.581  furnizori de servicii sociale şi erau licenţiate 3.676 servicii sociale. Potrivit Ordinului Ministerul Educaţiei nr.5115/2014 – privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, la sfârşitul clasei pregătitoare şi la sfârşitul clasei I, elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii cu dificultăţi de învăţare vor rămâne în colectivele în care au învățat şi vor intra într-un program de remediere sau recuperare şcolară pe parcursul anului următor.

Prezent la lansarea proiectului ,,România educată” Președintele României Klaus Iohannis, a declarat la lansarea proiectului prezidențial că reprezintă cea mai amplă şi de durată consultare publică desfăşurată până în prezent în domeniul politicilor publice din educaţie, un proiect strategic care vrea să construiască bazele sistemului educațional din România pentru viitor.

„Inspectoratele şcolare trebuie desfiinţate şi înlocuite cu structuri de profesionişti. Dacă acum intri într-un inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, pur şi simplu este o minune. O educaţie modernă are nevoie de cadre didactice de elită, bine pregătite, dar şi motivate.”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, la lansarea rezultatelor proiectului „România Educată”, conform Agerpres.

Autor: Florin Tintea

Comentariile sunt închise.