De ce ne căutați odată la patru ani?

„Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voieşte a se reorganiza, decât a da frâiele guvernului în mâinile parveniţilor, meniţi din concepţiune a fi slugi şi educaţi într-un mod cum să poată scoate lapte din piatră cu orice preţ!…”

Dacă timp de patru ani nu ți-a bătut nimeni pe la uși și porți în afară de martorii lui Iehova din luna aceasta au început „descinderile” în forță a partidelor politice care te caută pentru semnături si pentru susținerea la alegerile locale din 27 septembrie „ 20-20”

Ești căutat acasă, acostat pe stradă la fiecare colț de către cei care timp de patru ani nici nu au știut de existența ta. Îți cer 5 minute din timpul tău pentru a-ți explica ei ce pot face pentru tine în următorii patru ani, toți au același „spici”, îți promit. îți fac. îți dau, te ajut! Toate aceste înjosiri doar pentru un amărât de vot. Ies în „haită” pe străzi în aceleași tricouri pentru a cerși voturi, da, aceștia sunt politicienii noștri.

Dar domnilor politicieni și candidați unde erați când copiii noștri mureau înecați în wc-urile pe care voi nu le-ați construit în școli? Unde ați fost acum doi ani când am avut nevoie de voi pe motiv că o instituție a statului nu mă bagă în seamă și mă încurcă în birocrație? Unde ați fost acum 2 luni când eram în pademie și majoritatea eram în șomaj tehnic și nu aveam bani să ne întreținem familiile? Unde erați acum 3 ani când banca mă executa silit pentru că nu mai erau bani de rată deoarece am fost dat afară de la muncă? Unde erați când copiii noștri nu au prins loc la creșe și școli? Unde erați când copiii noștri au început anul școlar și majoritatea dintre noi nu am avut bani să-i trimitem la școală cu toate manualele cerute de voi? Unde erați când colegii voștri dădeau legi împotriva poporului? Unde erați în 10 august 2018? Unde erați când iarna lua prin surprindere instituțiile publice? Unde erați când inundațiile au luat case, animale și au lăsat familii pe drumuri? Unde erați când eram în stradă și ne ceream drepturile? Unde erați când s-au vândut industria românească la străini? Unde erați?

„Ne-am săturat de aceleași promisiuni și tăieri de panglici la fiecare WC construit. Tu ca Primar ești pus în funcție să mă ajuți pe mine și să îmi oferi condiții de un trai decent, nu să te întreții pe tine și neamul tău!”

Dacă ar fi să trimitem partidele româneşti la un examen medical, diagnosticul n-ar fi deloc îmbucurător. Nici pentru ele, nici pentru societatea românească. Născute, probabil, cu o boală genetică gravă, partidele politice din România şi-au tot amânat tratamentul indispensabil şi, drept urmare, starea lor s-a agravat continuu. Iar pentru că ele sunt un organ al democraţiei, au îmbolnăvit, poate iremediabil, şi societatea, care, în lipsa iniţiativei lor, nu le-a impus la timp terapia adecvată.

Comentariile sunt închise.