Deepfake de război. Cât de periculoasă este manipularea prin trucarea imaginilor | ANALIZĂ

Comunicarea de război, pe fondul intensificării agresiunilor din Ucraina, a scos la înaintare un nou vector de manipulare: fenomenul deepfake. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, sunt falsificate înregistrări cu persoane publice de notorietate, ce par să transmită mesaje care de fapt nu există.

În era tehnologiei, fenomenul deepfake poate fi arma cea mai puternică a dezinformării în timpul războiului şi nu numai, întrucât, folosind înregistrări ale unor lideri importanţi, poate distorsiona discursurile publice astfel încât să pară că anumiţi politicieni transmit ceva ce, în fapt, nu ar fi spus niciodată. Concret, deepfake înseamnă conţinut falsificat, fie el video sau audio, cu un pronunţat aer de realism, prin care unei persoane i se atribuie în mod intenţionat cuvinte sau ipostaze pentru a denatura realitatea.  Cel mai recent caz, şi care ar fi putut să creeze un precedent periculos, este falsificarea unui videoclip în care apare preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cerându-le trupelor ucrainene să depună armele, înregistrare care, de altfel, a fost intens distribuită pe reţelele sociale.

„Situaţia s-a înrăutăţit. Nu mai există cale de întoarcere, cel puţin, pentru mine. Iau decizia de a-mi lua rămas-bun de la voi. Vă sfătuiesc să depuneţi armele şi să vă întoarceţi la familiile voastre. Nu trebuie să muriţi în acest război. Vă sfătuiesc să trăiţi, iar eu am de gând să procedez la fel”, este mesajul fals care i-a fost atribuit preşedintelui Ucrainei. Cu toate acestea, capul lui Zelenski părea mult prea mare, iar vocea schimbată, astfel încât videoclipul a fost ridiculizat de ucraineni, potrivit BBC. Liderul de la Kiev a reacţionat imediat şi a precizat că imaginile sunt false, spunând că „poate sugera doar militarilor ruşi să depună armele şi să plece acasă”.   Trucaj la Kremlin Un posibil caz de deepfake a fost promovat oficial şi de Kremlin, înfăţişându-l pe Vladimir Putin în mijlocul unei întâlniri cu zeci de stewardese ale companiei Aeroflot, chiar în timp ce Ucraina se confrunta cu atacurile ruse, videoclip care a fost puternic contestat.  Utilizatorii reţelelor sociale au susţinut că imaginea preşedintelui rus ar fi fost trucată, iar întâlnirea acestuia cu angajaţii companiei aeriene nu ar fi existat, ceea ce se poate observa din faptul că mâna liderului de la Moscova trece la un moment dat prin microfonul din faţa sa.

Cum recunoaştem un deepfake

Din explicaţiile specialiştilor contactaţi de „Adevărul” rezultă că un trucaj de tip deepfake poate fi mai greu de identificat de către un utilizator de internet obişnuit. Alina Bârgăoanu, expertă în combaterea dezinformării şi decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, atrage atenţia asupra câtorva dintre semnalele care ne arată că un material poate fi trucat: lipsa de sincronizare între voce şi mişcarea buzelor, rostirea mai lentă a cuvintelor, ritmul nefiresc al clipirii, forma neautentică a urechilor sau impresia de imagine pixelată. În ceea ce priveşte videoclipul fals cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Alina Bârgăoanu susţine că „pare mai degrabă un videoclip deepfake realizat în varianta amatoristică”, motiv pentru care a fost detectat rapid şi întrerupt din circulaţie pe reţelele sociale, însă atenţionează că ar putea apărea producţii video profesioniste, care să aibă efecte înainte să fie combătute, precum „ordine de atac, ordine de activare sau, dimpotrivă, de scoatere din funcţiune a unor dispozitive militare”. Specialistul în comunicare Radu Delicote a explicat că deepfake-ul este greu de identificat din cauza evoluţiei rapide a mijloacelor de creaţie. „Există studii care arată că într-un deepfake persoanele nu clipesc normal sau, la o analiză profundă, observăm diferenţe între fotografia originală şi cea modificată. Cu toate acestea, fenomenul deepfake atacă ţintit un spaţiu extrem de maleabil: emoţia umană. Care funcţionează pe intervale scurte si intense”, a punctat Delicote.  Cum putem să îi facem faţă? „Din păcate, foarte greu, dacă nu ne bazăm tot pe tehnologia inteligenţei artificiale. Trebuie să ne debarasăm de o doză mare de emoţie şi să o înlocuim cu raţiunea, poate chiar cu scepticism. (…) Social media, platformele centralizate ale Web 2.0, aşa cum sunt construite, funcţionează strict pe emoţie”, a precizat specialistul în comunicare.

Alina Bârgăoanu a transmis că, în prezent, marile companii ce tehnologie fac eforturi pentru a detecta la timp aceste mijloace de dezinformare, ca urmare a faptului că deepfake-urile devin din ce în mai autentice, însă a subliniat că şi utilizatorii de internet pot să-şi aducă aportul în această situaţie, prin raţionarea impulsului de a distribui informaţii neverificate.  „Mi se pare nerealist să pretindem persoanelor obişnuite să detecteze, singure, deepfake-urile, mai ales pe cele realizate cu tehnologii competitive. De aceea, cred că responsabilitatea combaterii lor imediate, a întreruperii imediate a circulaţiei, revine moderatorilor de conţinut (dacă vorbim despre reţelele sociale), respectiv editorilor de presă (dacă vorbim despre sectorul audiovizual). Ce putem face în calitatea noastră de utilizatori obişnuiţi este să manifestăm, în primul rând, moderaţie şi prudenţă în comportamentul de distribuire a oricărui conţinut audio-video care nu poate fi foarte precis şi rapid contextualizat (localizare, dată, sursa verificată care îşi asumă autenticitatea)”, a mai adăugat experta.

Citeste mai mult: https://adevarul.ro/