Universitarul consideră că, în ciuda declarațiilor potrivit cărora proiectul „nu a fost abandonat niciun moment”, rezultatele concrete lipsesc. „Nu a fost abandonat, ci a rămas într-o formă mult mai eficientă politic: un proiect fantomă. Există în discurs, în ședințe, în slide-uri, în comunicate, însă nu există în realitatea sibienilor”, a transmis Stoica.
Acesta a susținut că problema nu ține de context sau de lipsa voinței declarative, ci de managementul proiectului. În opinia sa, realizarea unui spital presupune desemnarea clară a unui manager de proiect sau a unei echipe responsabile, capabile să ducă investiția din faza de randare în faza de șantier și, ulterior, în faza de funcționare.
Eduard Stoica a propus o abordare etapizată, modulară, prin care construcția să înceapă cu un nucleu de secții prioritare, finanțate succesiv și extinse ulterior într-o structură coerentă. În lipsa unor termene și responsabilități clare, spune acesta, dezbaterea riscă să rămână „sterilă, fără finalitate”.
El a criticat și ideea relansării discuției despre parteneriatul public-privat, invocând faptul că exemplele de succes din România sunt rare, precum cazul Spitalul Orășenesc Mioveni, dar insuficiente pentru a constitui o strategie solidă.
În final, cadrul universitar a pus sub semnul întrebării caracterul apolitic al dezbaterii și a concluzionat că, după un deceniu de discuții, sibienii ar fi trebuit să vadă rezultate concrete, nu doar proceduri și intenții.
„Trebuia să fie o dezbatere despre viitor, cu termene, responsabilități, etape și rezultate, nu o reconstituire elegantă a trecutului. Mi-aș fi dorit să fie altfel”, a încheiat Eduard Stoica.
Comentariile sunt închise.