FOTO – VIDEO Iulia Filimon, o „fiică” a Mărginimii Sibiului, a reunit la lansarea Platformei „Mai Transilvania Dor” meșteri populari, producători, autoritățile orașului Tălmaciu, ong-uri, jurnaliști, oameni cu viziuni comune
Mariana Iulia Filimon, o fiică a Tălmaciu, Tălmăcelului, s-a ambiționat și prin multă muncă, dăruire, pasiune, implicare a reușit să strângă lângă ea alți oameni asemeni sufletului ei și să pună bazele platformei „Mai Transilvania Dor”. Lansarea oficială a acestui proiect a avut loc vineri, 16 februarie, la Pensiunea Rotarii Camping, o întrunire la care au participat producători locali, meșteri, artizani, primarul și viceprimarul orașului Tălmaciu- Ioan Oancea și Ioan Opincariu, președinta Asociației ACT Sibiu- Claudia Buidan, președinta Asociației Vatra Satului Săcădate- Anca Groza, Ana Maria Micu- coordonatoarea Asociația Mâini Unite, jurnaliști sibieni.
„Mai Transilvania Dor” este despre tot ceea ce înseamnă autentic românesc, promovarea producătorilor locali și a produselor românești în Diaspora. „Mai Transilvania Dor” aspiră să fie un ambasador al producătorilor și meșteșugarilor locali, dar și al frumuseții naturale a țării. Misiunea „Mai Transilvania Dor” este să transpună pasiunea și implicarea tuturor într-un proiect cu impact semnificativ, prin conectare la o rețea extinsă, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale.
„Mai Transilvania Dor vrea să promoveze micii producători, meșteșugari și artizani în Europa. Mulți dintre dumneavoastră mă știți. Sunt o fiică a satului Tălmăcel și am crescut aici în zonă, dar de 10 ani am plecat în Germania cu gândul de reîntoarcere, dar până să revenim definitiv acasă trebuie să pregătim aici niște lucruri. Am început arta populară și tot ceea ce înseamnă tradiții datorită bunicii mele de la care am învățat. După care am fost înscrisă la Clubul Elevilor Tălmaciu. Am început să fac artă populară de la vârsta de 8 ani și am continuat vreo 10 ani până când eu am devenit maestru popular instructor la Clubul Elevilor Tălmaciu, la cercul țesături și artă populară.
Am ajuns să fac Facultatea de Științe Economice, am devenit economist, dar pasiunea și dragostea de sat, de tradiții nu au dispărut niciodată. Cu atât mai mult, cu plecarea în străinătate mi-am luat cu mine o bucățică din România, Mi-am luat obiecte de la Muzeul Satului de la Tălmăcel și am început să umblu prin Germania ca să promovez România. Așa s-a născut Atelierul FAIN, un atelier pentru copii de meșteșuguri și tradiții. Totul a început în Ulm, orașul unde locuiesc eu. Între timp am ajuns cu acest atelier și în Stuttgart, acolo unde îi învățăm pe copii să facă lucruri de mână, îi învățăm despre geografia și istoria României și despre tot ce am crezut că e necesar pentru a se simți români. Am întâlnit foarte mulți oameni frumoși care s-au alăturat proiectelor mele. Am început să fac șezători, ateliere pentru copii, am intrat în campanii umanitare alături de oameni frumoși. Am participat în fiecare vară la evenimente organizate acasă, în România. Ulterior, alături de alte asociații, ONG-uri și oameni de bine am revenit cu mult drag ca partener și coleg de evenimente.
Vă rog să fiți alături de mine în acest proiect pentru că este un proiect care își dorește să ducă producătorii, meșteșugarii, artizanii în Europa, dar nu într-un mod cum s-ar crede, adică să facem o platformă online prin care să vindem produse pentru că asta o fac deja, poate sute de paltforme. De ce ne-ar mai trebui încă una?
În ultimii ani alături de Asociația ACT Sibiu am adus la festivalurile organizate la Tălmăcel și în zonă foarte mulți turiști, făcând astfel turism de nișă. I-am adus la evenimente, i-am cazat în pensiuni și locațiile din zonă. Astfel, turiștii au ajuns în gospodăriile din zonă ale producătorilor și meșteșugarilor. Cred că așa, suntem nu neapărat mai aproape de meșteșugari, cât suntem promotori adevărați ai României peste hotare aducând turiștii, în special românii plecați peste hotare care vin vara în vacanțe.
Avem nevoie de mai mult decât o promovare online, va trebui să fim parte din conferințe, din evenimente, din festivaluri, din expoziții organizate în străinătate. Îmi doresc foarte mult ca aici, în țara mea, alături de echipa cu care am început proiectul și cu oamenii pe care am reușit să-i atrag alături de mine, să formăm producătorii. Îmi doresc foarte mult ca un producător să aibă parte de consuri de formare pentru a putea să-și promoveze produsele prin marketing, să poată participa la cursuri de igienă. Îmi doresc ca în momentul în care un turist ajunge în gospodăria producătorului sau în atelierul unui meșter, acesta să fie impresionat și să revină.
Este foarte important pentru mine să văd câți oameni dragi mă susțin și câte idei au și cât de frumos construim pe platformă. Dacă intrați pe patformă veți găsi producători pe care deja, am reușit să le încărcăm poveștile. Pe platformă veți găsi o secțiune specială pentru diverse informații despre comerț exterior, produse, legi, tot ce ține de promovarea externă, de marketing. Vor fi actualizări în fiecare săptămână.”, a spus vizibil emoționată Mariana Iulia Filimon în deschiderea evenimentului.
„Fiica” Mărginimii Sibiului este o mare iubitoare de obiceiuri și tradiții, iar ultimii ani au fost îndeosebi de productivi:
– deținătoarea titlului – Femeia Anului în Diasporă,
– lideră a Comunității RoBoost,
– premianta galei Top 100 de Români „Repatriot” Secțiunea Educație 2023,
– organizatoare a evenimentului Zilele Diasporei 2023,
– organizatoare a EXPO România 2023,
– organizatoare a Conferinței Femeia MAI,
– fondatoare/coordonatoare în Germania a proiectului Arta cititului – Atelierul FAIN (proiect educațional),
– coordonatoare în Germania a Campaniei „Adoptă o mamă” – „Fundația Zurli” cu Mirela Retegan,
– coordonatoare în Germania a proiectului „Încalță un copil”
– fondatoare a Centrului Cultural Româno-German Ulm/Neu-Ulm, fondatoarea proiectelor Fete Faine, Atelierul fain, Descoperă România,
– fondatoarea Muzeului satului Tălmacel.
„Sunt o mare iubitoare de turism, sunt coordonator și lider de Comunități RoBoost cu care organizăm foarte multe conferințe în extern pentru promovarea turismului, cu aceștia am făcut un parteneriat și acum vom promova producătorii și meșteșugarii în conferințele din Diaspora.”, a mai precizat Iulia Filimon.
De ce DOR? De ce MAI TRANSILVANIA?
„DOR pentru că mie mi-e dor, celorlalți români plecați în străinătate le este dor. Din momentul în care ai ieșit din țară până revi înapoi acasă dorul e la fel, orice ai face și oricât de bine îți este în străinătate. MAI TRANSILVANIA? Pentru că noi suntem inima, Transilvania este o zonă puternică și toată lumea rezonează cu noi. Pe platformă avem oameni și producători care și-au dorit ei să vină spre noi fără să-i caute cineva sau să insistăm într-un anumit loc.Veneau și ne spuneau: Am văzut platforma și vreau să vin și eu cu produsele mele. Vreau să fiu și eu acolo! ”, a mai precizat Iulia Filimon.
Platforma Mai Transilvania Dor a fost lansată și în Germania în luna decembrie a anului trecut. Platforma a „mai călătorit” spre Strasboug, Milano, iar în martie la Amsterdam. „Fiecare țară are un stil și un fel de a aborda și promova tot ceea ce înseamnă tradiție, dar nu am văzut nicio țară care să nu-și laude măcar un brand. Noi avem norocul că România este o țară bogată, care nu este doar despre Transilvania, Delta Dunării, Marea Neagră, România este frumoasă peste tot. Îmi doresc ca toți oamenii să vadă România așa cum o vedem noi de afară, așa cum o văd eu: o țară frumoasă, oameni faini și primitori. Ne trebuie doar un pic de formare pentru producători, meșteșugari pentru a putea primi în gospodăriile lor turiștii. Cred că turismul de nișă ni se potrivește nouă și zonei rurale în care noi trăim. Cam asta este despre Mai Transilvania Dor.”, a mai spus Iulia Filimon.
Vă redăm și un interviu realizat despre eveniment cu Mariana Iulia Filimon, omul care se dedică trup și suflet promovării tradiții și obiceiuri românești, producători și meșterilor români peste hotare:
La eveniment au fost prezente și autoritățile orașului Tălmaciu, care au spus că își dorește să vadă mai mult implicarea tinerilor în realizarea evenimentelor care au ca scop promovarea tradițiilor. De asemenea, speră ca despre Tălmaciu și Tălmăcel să se vorbească în întreaga lume, deoarece sunt localității bogate în obiceiuri strămoșești.
„Acest eveniment este un motiv ca tinerii din ziua de astăzi să ducă mai departe ceea ce părinții sau noi am păstrat din generație în generație. Fotografiile din prezentări sunt frumoase, dar am remarcat că sunt puțini tineri și din păcate în ziua de astăzi este greu să motivezi tinerii să se implice în astfel de evenimente, dar promovate sunt convins că vor da roade. Iar tinerii vor fi interesați și implicați. Aceștia ar trebui să aibă sentimentul de mândrie că fac parte din zona respectivă, unde sunt păstrate obiceiuri, unde au un port popular frumos, cum este zona Tălmăcel sau Săcădate. Dacă au acest sentiment de mândrie tradițiile din satul lor va avea continuitate. Totul începe cu pași mici și sunt convins că prin implicarea noastră, a tuturor, rezultatele vor fi spectaculoase. Promovarea în țară, promovarea internațională poate că îi va convinge pe tineri că zona, satul, zona de unde provin reprezintă un loc de mândrie pentru ei. Îmi doresc ca satul Tălmăcel și orașul Tălmaciu să fie recunoscute inclusiv în Statele Unite și nu doar în Europa, pentru că avem obiceiuri frumoase, avem tradiții și asta înseamnă că avem origini.”, a precizat Ioan Oancea, primarul orașului Tălmaciu în ziua lansării Platformei Mai Transilvania Dor.
Asociația ACT Sibiu, partener de nădejde la platformei Mai Transilvania Dor, iar președinta acestei asociații, Claudia Buidan a prezentat cele mai importante proiecte realizate în județul Sibiu.
„Vreau să-i mulțumesc Iulie și să o felicit și să o felicit pentru acest proiect Mai Transilvania Dor, un proiect care se pliază și merge mână în mână cu cele ale Asociației ACT Sibiu. Așa cum bine știți și noi promovăm gastronomia locală, producătorii locali, meșteșugurile, artizanii. Avem și proiecte de cultură, dar în ultimii ani ne-am axat pe proiecte gastronomice în mediul rural, deoarece vrem să arătăm întregii comunități ce înseamnă viața autentică de la sat. Vrem să readucem în ochii opiniei publice importanța țăranului.”, a spus Claudia Buidan la început discursului ei, urmând să facă o trecere în revistă al evenimentelor organizate de Asociația ACT Sibiu.
Vă propunem și un interviu realizat după eveniment cu Claudia Buidan, președinta Asociației ACT Sibiu:
„Asociația Act Sibiu dorește să contribuie la păstrarea și perpetuarea valorilor naționale precum și promovarea producătorilor români.”, este descrierea aferentă organizației de pe platformă.
Un alt prieten al Iuliei Filimon, un partener al Platformei Mai Transilvania, este Asociația Vatra Satului Săcădate. Președinta Asociației, Anca Groza, a vorbit auditoriului prezent la eveniment despre proiectele pe care alături de colegii ei, voluntari, au pus bazele la nenumărate proiecte. „Aș vrea să-i mulțumesc Iuliei că ne-a dat oportunitatea de a ne promova și noi pe Platforma Mai Transilvania Dor.”, a spus Anca Groza.
Printre meșteșugarii prezenți la lansare am întâlnit și pe Ionela Bran (Bangălă), artistă și interpretă de muzică populară din zona Branului, a pus în 2015 bazele un atelier de creație vestimentară tradițional-modernă. Despre iile tradiționale și creațiile vestimentare puteți afla și dacă intrați pe platforma Mai Transilvania Dor, la secțiunea producători. „Cu bucurie și pasiune pentru tradiție și cultură, atelierul nostru de creație vestimentară din Brașov, aduce la viață ia românească și portul național, reafirmând identitatea noastră națională cu fiecare cusătură și cu fiecare detaliu.”,este mesajul transmis pe platformă de Ionela Bran.
La eveniment i-a onorat cu prezența pe organizatori și Ana Maria Micu, președinta Asociației Mâini Unite Sibiu, unul dintre ong-iștii implicați de-a lungul timpului în numeroase proiecte dedicate comunității, consideră că Iulia Filimon prin intermediul Platformei Mai Transilvania Dor a creat o amprentă unică reușind să ducă mai departe producătorii români peste mări și țări. „Dorul este unul dintre cele 3 cuvinte introduse în patrimoniul UNESCO care nu se poate traduce. Cred cu tărie că tu ești un liant, dar nu ești un liant de produse, producători, meșteșugari. Tu ești un liant de iubire. Uitându-mă pe platformă vedem acolo producători, iar următoarea întrebarea care s-a născut în mintea mea este Oare cum vor ajunge producătorii pe piețele internaționale? Dar cred că la următoarea întâlnirea Iulia ne va spune că a făcut un magazin fizic undeva, unde va reuni produse din zona noastră și de unde oamenii le pot cumpăra. Mi-aduc aminte de facultate și de pachetele trimise de ai mei de la Brăila și nu înțelegeam de ce mi-au pus atât de multe borcane cu zacuscă. Mi se părea o cantitate foartă multă, însă cu timpul am găsit și răspunsul. Ei nu mi-au trimis niciodată zacuscă, ei mi-au trimis iubire la pachet.”, a spus Ana Maria Micu.
Comentariile sunt închise.