FOTO- VIDEO Nicu Ștefănuță: Motivele pentru care nu avem o Zonă Metropolitană în Sibiu sunt de ordin politic

Înființarea Zonei Metropolitane în județul Sibiu este un subiect dezbătut de nenumărate ori, întâlniri peste întâlniri, dar și foarte multe piedici și neînțelegeri la mijloc. Subiectul a fost readus vineri, 17 iunie, în discuție de către europarlamentarul Nicu Ștefănuță și de colegii săi de partid (USR), cei care de această dată au adus la masa dezbaterii un reprezentant al unei zone metropolitane care există și funcționează în cele mai bune condiții începând cu anul 2007. Este vorba despre Allen Coliban, primarul Municipiului Brașov, care a dorit să vină în sprijinul autorităților din județul nostru cu sfaturi și informații necesare înființării acestui proiect mult dorit de sibieni. Cu toate acestea, singurele primării care au răspuns afirmativ invitației sunt cele din comunele Rășinari și Șura Mare, respectiv primăria orașului Tălmaciu.

„Zona Metropolitană este pentru USR Sibiu un subiect foarte important și de aceea, ne aplicăm asupra lui într-un mod profesionist. Încercăm să aducem la aceeași masă exemple de bune practici atât din țară, cât și din străinătate, iar colegii noștri implicați în acest proiect caută cele mai bune soluții pe care să le prezinte factorilor decizionali. Acest proiect al Zonei Metropolitane Sibiu vizează, în primul rând, beneficii pentru locuitorii județului Sibiu. Cred că ceea ce trebuie să înțeleagă liderii locali și județeni este că acest proiect nu trebuie să fie despre egouri politice, ci trebuie să fie un progres real și necesar al județului Sibiu. La acest prim eveniment nu am primit foarte multe confirmări din partea primăriilor din județ, deoarece poate că, este vineri după amiaza, iar programul la Primării se încheie în jurul orei 14:00. Însă, sperăm ca o parte dintre aceștia să fie prezenți astăzi și să arate interes pentru bunul mers al comunitățiilor lor, demonstrând că acest subiect nu este privit strict politic și nu din acest motiv încă stagnează. Noi, USR Sibiu, vom oferi sprijin atât timp cât este nevoie, ne vom interesa, vom căuta cele mai bune soluții pentru proiectul Zonei Metropolitane Sibiu.”, a fost mesajul transmis de Ruxandra Cibu Deaconu, președinta Organizației Județene USR Sibiu, în cadrul unei conferințe de presă, organizată înaintea dezbaterii cu cetățenii și autoritățile privind înființarea Zonei Metropolitane.

FOTO- VIDEO Nicu Ștefănuță- Motivele pentru care nu avem o Zonă Metropolitană în Sibiu sunt de ordin politic

Ruxandra Cibu Deaconu

Dezbaterea de astăzi a fost primul eveniment organizat de USR Sibiu privind proiectul înființării Zonei Metropolitane. La prima dezbatere sala a fost arhiplină, sibienii fiind interesați de soarta acestui proiect care pare să nu mai „vadă lumina zilei”.

„Proiectul acesta al Zonei Metropolitane Sibiu, pentru noi, USR Sibiu, este un proiect care trebuie tratat profesionist. Vedem ce trebuie făcut, ce oameni trebuie aduși la masă și cum să avansăm. De aceea, îl avem astăzi alături de noi pe Allen Coliban- primarul Municipiului Sibiu, vom avea și o intervenția online din partea primarului din Deventer, avem specialiști, oameni care știu cum se poate realiza o Zonă Metropolitană. O zonă Metropolitană pentru Sibiu este o condiție sine-qua-non (adică nu se poate fără) pentru o dezvoltare serioasă. 70% din PIB-ul este realizat de orașe, de zone urbane, de zone metropolitane. Noi dacă vrem să creștem ca regiune nu putem să evităm înființarea Zonei Metropolitane, nu putem să avem dispute de planning cu comuna imediat adiacentă, așa ceva nu este posibil în lumea civilizată. (…) Motivele pentru care nu avem o Zonă Metropolitană în Sibiu sunt de ordin politic. Ne punem singuri frână, deoarece o Zonă Metropolitană este un motor economic, un motor de atragere de fonduri europene și avem aici exemple în zonele metropolitane din Oradea sau Brașov.”, a ținut să precizeze Nicu Ștefănuță.

FOTO- VIDEO Nicu Ștefănuță- Motivele pentru care nu avem o Zonă Metropolitană în Sibiu sunt de ordin politic

Un raport al Băncii Mondiale, publicat în decembrie 2019, privind dezvoltarea zonelor metropolitane din România, arată că țara noastră are 22 de astfel de zone. Iar una dintre acestea se află în județul vecin, Brașov, județ despre care Nicu Ștefănuță a afirmat în cadrul conferinței de presă „Brașovul nostru rival și prieten, în același timp”

„Pornind de la nivelul de planificare este nevoie să fie la aceeași masă, într-un cadru instituțional, formal tot ceea ce înseamnă decizii locale. Nu poți să gândești viitorul unui Municipiu fără să ții cont și de zona limitrofă, periurbană. Educația și felul în care gândim dezvoltarea Zonei Metropolitane modelează mobilitate care ar putea crea probleme de mediu sau de calitatea vieții. (…) Până în prezent zonele metropolitane reprezentau niște ONG-uri, din punct de vedere organizatoric, niște asociații de dezvoltare unitare care adunau la un loc Municipiul Reședință de județ și comunele din imediata vecinătate. La Brașov avem Zona Metropolitană funcțională. Foarte important de adăugat, dincolo de aspectele administrative, există și un nivel politic care poate să încurce sau poate să contribuie la coagularea unei viziunii de dezvoltare. De prea multe ori când pui la aceeași masă mai mulți primari se ajunge la o luptă politică, luptă care este o frână în calea dezvoltării. Este important să înțelegem că acest nivel metropolitan care a apărut organic, natural, are nevoie de susținere și din punct de vedere administrativ și  aici am amintit dinamica legislativă, dar și din punct de vedere politic. La Brașov există această agenție metropolitană, există planurile de dezvoltare, există studiile de mobilitate, de când am preluat mandatul am construit o strategie de dezvoltare privind domeniul educației și cred că este un studiu de caz bun Zona Metropolitană Brașov despre ceea ce înseamnă provocările înființării unei zone metropolitane.”, a precizat Allen Coliban, primarul Municipiului Brașov.

Allen Coliban- primarul Municipiului Brașov

Ce este zona metropolitană:

Potrivit Legii  351/2001, zona metropolitană cuprinde teritoriul administrativ al orașului centru polarizator și al unităților administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanțe de până la 30 km, care respectă condiția de contiguitate spațială și în cadrul căruia s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.

Articolul 7

(1) În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României și a municipiilor de rangul I și II, unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități și factorii de decizie interesați în dezvoltarea teritoriului.

(2) Zonele metropolitane prevăzute la alin. (1) funcționează ca entități independente fără personalitate juridica.

(3) Zonele metropolitane pot functiona pe un perimetru independent de limitele unităților administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației publice locale.

 

Articolul 8

Asociația zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale și cu consultarea populatiei în condițiile legii, în a carei raza teritoriala s-a constituit, adopta programul de dezvoltare a zonei.

Cele 22 de zone metropolitane din România

 

  • Zona Metropolitană Bucureşti

Anul înfiinţării: 2016.

Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov. Populaţia totală: 2.2 mil. locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Alba Iulia

Anul înfiinţării: 2007

Membrii actuali: Municipiile Alba Iulia şi Sebeş, oraşul Teiuş; Comune: Vinţu de Jos, Sântimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteş.

Populaţia totală: 124,626 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Bacău

Anul înfiinţării: 2007

Membrii actuali: Municipiul Bacău, Oraşul Buhuşi, Comune: Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Faraoani, Filipeşti, Gioseni, Hemeiuş, Iteşti, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobeşti, Prăjeşti, Sărata, Săuceşti, Secuieni, Tamaşi, Blăgeşti, Horgeşti şi Traian.

Populaţia totală: 241,619 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Baia Mare

Anul înfiinţării: 2006

Membrii actuali: Municipiul Baia Mare, Oraşe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Şomcuta Mare şi Tăuţii Măgherăuş; Comune: Cerneşti, Cicârlău, Coaş, Coltău, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Groşi, Mireşu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălăşeni şi Valea Chioarului.

Populaţia totală: 215,932 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Botoşani

Anul înfiinţării: 2012

Membrii actuali: Municipiul Botoşani, Oraşul Bucecea, Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Răchiţi, Stăuceni, Băluşeni şi Curteşti.

Populaţia totală: 143,193 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Braşov

Anul înfiinţării: 2007.

Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila.

Populaţia totală: 410,808 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Constanţa

Anul înfiinţării: 2007.

Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian.

Populaţia totală: 434,265 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Cluj Napoca

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău. Populaţia totală: 418,153 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Craiova

Anul înfiinţării: 2009.

Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela.

Populaţia totală: 356,544 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Deva – Hunedoara

Anul înfiinţării: 2008

Membrii actuali: Municipiile Deva şi Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara, Oraşe: Simeria şi Călan, Comune: Băcia, Cârjiţi şi Pestişu Mic.

Populaţia totală: 149,198 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Iaşi

Anul înfiinţării: 2004.

Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ.

Populaţia totală: 403,572 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Oradea

Anul înfiinţării: 2005

Membrii actuali: Municipiul Oradea, Comune: Biharia, Borş, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei şi Toboliu.

Populaţia totală: 245,537 locuitori .

 

  • Zona Metropolitană Piteşti

Anul înfiinţării: 2012

Membrii actuali: Consiliul Judeţean Argeş, Municipiul Piteşti, Oraşul Ştefăneşti, Comune: Albota, Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Miceşti şi Moşoaia.

Populaţia totală: 206,082 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Ploieşti

Anul înfiinţării: 2009

Membrii actuali: Municipiul Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Oraşe: Băicoi, Boldeşti Scăieni, Buşteni şi Plopeni, Comune: Ariceştii-Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşorul Vechi şi Valea Călugărească.

Populaţia totală: 336,203 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Reşiţa

Anul înfiinţării: 2013

Membrii actuali: Municipiul Reşiţa, Oraşul Bocşa, Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac şi Caraşova.

Populaţia totală: 100,957 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Roman

Anul înfiinţării: 2009

Membrii actuali: Municipiul Roman, Comune: Gherăeşti, Ruginoasa, Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei, Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bîra şi Stăniţa.

Populaţia totală: 129,507 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Satu Mare

Anul înfiinţării: 2013

Membrii actuali: Municipiile Satu Mare şi Carei, Oraşe: Ardud şi Tăşnad, Comune: Agriş, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolţ, Culciu, Doba, Dorolţ, Foieni, Gherţa Mică, Lazuri, Medieşu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Terebeşti, Turţ, Valea Vinului şi Viile Satu Mare.

Populaţia totală: 217,403 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Suceava

Anul înfiinţării: 2011.

Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti.

Populaţia totală: 167,095 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Târgu Mureş

Anul înfiinţării: 2006

Membrii actuali: Municipiul Târgu-Mureş, Oraşul Ungheni, Comune: Acăţari, Ceuaşu de Câmpie, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sînpaul.

Populaţia totală: 204,158 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Timişoara

Anul înfiinţării: 2008.

Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag.

Populaţia totală: 387,604 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Vaslui

Anul înfiinţării: 2015

Membrii actuali: Municipiul Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, Comune: Bălteni, Deleşti, Laza, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Puşcasi, Ştefan cel Mare, Văleni şi Zăpodeni.

Populaţia totală: 86,943 locuitori.

 

  • Zona Metropolitană Zalău

Anul înfiinţării: 2015

Membrii actuali: Municipiul Zalău, Oraşe: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei, Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crişeni, Dobrin, Hida, Meseşenii de Jos, Mirşid, Pericei, Sălăţig, Sărmăşag, Vârşolţ, Hereclean şi Bocşa.

Populaţia totală: 133,044 locuitori.

Comentariile sunt închise.