FOTO- VIDEO „Transhumanţa între mobilitatea şi stabilitatea populaţiilor din comunităţile montane”, simpozion științific organizat în Comuna Cristian

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu (ICDM) a organizat zilele acestea  simpozionul ştiinţific intitulat „Transhumanţa între mobilitatea şi stabilitatea populaţiilor din comunităţile montane”. Evenimentul a avut loc la sediul instituţiei din localitatea Cristian, judeţul Sibiu, şi s-a bucurat de prezenţa specialiştilor în domeniu din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi din cadrul altor instituţii de profil din județul nostru și din țară. Au fost prezenţi autorităţi judeţene şi locale, cadre didactice din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi din cadrul altor instituţii de învăţământ, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate în activităţi de cercetare agromontanologie şi nu numai. La eveniment participă pe lângă specialiştii institutului sibian-dr. ing. Mariana Rusu, director; dr. ing. Mariana Rădac, preşedintele Consiliului Ştiinţific al I.C.D.M.; prof. univ. dr. Marina Spânu; dr. medic veterinar Gheorghiţă Duca; ac. Codruţa Vesa, Dorin Holom, Rareş Iagăru; expert achiziţii publice Veturia Barb-la lucrările simpozionului și prof. univ. emerit dr. ing. DHC Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”, Gheorghe Lăcătuşu, director plan sectorial din M.A.D.R., dr. ing. Aurel Badiu, vicepreşedinte al Academiei, Elena Mateescu, director general ANM, prof. univ. dr. CS I Radu Rey, preşedintele Forumului Montan din România, reprezentanţi ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean Sibiu, ai APIA, DSVSA, ai Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, ai Autorităţii Fitosanitare, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, ai ULBS Sibiu, ai Institutului de cercetare şi dezvoltare pentru pajişti Braşov, ai Liceelor „Octavian Goga” şi „Onisifor Ghibu”, ai Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, ai Institutului de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură Piteşti Mărăcineni, ai U.S.V Timişoara, ai Universităţii Oradea etc.

În cuvântul de început, directorul ICDM, dr. ing. Mariana Rusu, a urat bun-venit oaspeţilor şi a subliniat importanţa unei astfel de teme de cercetare. „Astăzi, alături de noi, cercetătorii Institutului de Montanologie, sunteți prezenți cei care ați susținut de-a lungul timpului activitatea de cercetare montanologică. Nu vreau să repet un discurs stereotip și consider că se cunoaște importanța acestui institut.”, a spus Mariana Rusu, cea care de asemenea, a propus un moment de reculegere pentru cei care au pus „fiecare cărămid” la buna funcționarea a locației cu mulți ani în urmă. „Pentru oamenii care nu mai sunt și care ne-au susținut aș vrea să păstrăm un moment de reculegere. Este vorba despre domnul academician Emil Silvaș, domnul academician Traian D. Lazăr, domnul academician Gheorghe Mihaiu, domnul academician Dumitru Simionescu, domnul academician Emil Mihuleac și despre regretatul domn senator Avram Crăciun. Dumnezeu să-i odihnească! Probabil că acum, sunt alături de noi de acolo din cer și se gândesc să iasă bine evenimentul.”

În cadrul simpozionului, participanţii au susţinut comunicări ştiinţifice pe tema întâlnirii şi amintim câteva dintre titluri: Oportunităţi de dezvoltare în zona montană a României; Evaluarea productivităţii pajiştilor din nordul Munţilor Semenic; Valorificarea în gastronomie a plantelor din flora spontană din ţinuturile pastorale, Transhumanţa în Ţara Făgăraşului, Studii istorice până în anul 1900, Spiritualitate şi românism în transhumanţa arealului comunităţilor montane, Potenţial turistic antropic al Mărginimii Sibiului, Transhumanţa-formă specifică a migraţiei populaţiilor de păstori, Forme specifice ale limbajului în comunicarea formală şi informală în comunităţile de păstori în contextul transhumanţei, Transhumanţa-factor al creşterii gradului  de securitate a familiilor de păstori din comunităţile montane, Păstoritul transhumant. Tradiţie şi modernitate în peisajul cultural european, Conveierul varietal de arbuşti fructiferi pretabil în zona submontană a judeţului Argeş, Impactul sezonului asupra parametrilor spermatici la berbeci, Evoluţia imunităţii celulare nespecifice la ovine şi caprine pe timpul sezonului de păşunat, Studiu comparativ privind masa corporală la mieii ţurcana din varietăţile albă şi bucălaie, Specii pomicole arbustive de interes pentru optimizarea conveierului varietal în zona Sibiu, Cristian şi Păltiniş (poster), Sechestrarea carbonului în pajiştile permanente (poster).

„Activitatea de cercetare științifică montanologică, în afară de activitatea de bază,se mai bazează și pe metoda de memorie și rememorare și este legată în mare parte și de trecut. Am considerat că este absolut necesar să reformulăm printr-o metodă de a descoperi natura umană evoluția unei activități milenare. Parafranzându-l pe Nicolae Stan Petruțiu, drumul spre transhumanță a fost pentru ciobanii mărgineni ceea ce a fost pentru apostolul Pavel drumul Damascului, le-a luminat priceperea, le-a limpezit concepțiile de viață, i-a ajutat să-și statornicească locul în lume și le-a întârit credința strămoșească. Transhumanța le-a adus convingerea unității prin limbă, prin credință, prin tradiții și prin cultura tuturor românilor. (…) Sunt foarte puține orele dedicate acestui subiect de importanță major, mai ales că în urmă cu câteva zile s-a discutat și la UNESCO. Noi, la institut vom depune eforturi în continuare să construim, bineînțeles dacă nu se va schimba în mod tragic soarta cercetării științifice agricole românești. Prin transferul rezultatelor cercetării, prin broșuri, publicații și inovație vom transmite din generație în generație obiceiurile, cutumele care guvernează păstoritul carpatic. Ne dorim să-i ținem aproapre pe păstorii din Carpați ca și continuatori ai unor tradiții acestrale. (…) Am primit des întrabarea Pentru cine faceți voi cercetările? iar răspunsul pe care l-am dat de fiecare dată este pentru oieri. Oierii au fost prezenți tot timpul la institutul nostru de cercetare din Păltiniș.”, a mai precizat Mariana Rusu.

Participanții la eveniment au primit și un cadou „de suflet” din partea reprezentanților Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu, mai exact ACTA MONTANOLOGIEAE (adică prima revistă a ICDM, revistă realizată sub auspiciile A.S.A.S.)

„Mă bucur că acest eveniment a devenit o tradiție și aici la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian au loc dezbateri pe activitățile din ultimul an de zile și se abordează teme extrem de complexe, unele poate par la prima vedere de actualitate, în timp ce altele nu (așa cum este și tema de astăzi). Transhumanța nu este un fenomen pe care îl vedem într-o dezvoltare de un anumit tip și cred că cercetătorii și astfel de întâlniri își au rostul tocmai pentru a putea să mergem în a descoperi ceea ce a fost extraordinar de bun în evoluția popurului român în timp. (…) Civilizația românească pornește de la rural. Indiscutabil. Nu ar fi rău de văzut statule organizaților oierilor din Mărginime. Eu am avut ocazia să văd un astfel de statut în anul 1996 cu ocazia unei participări la Jina. Cred că problema este una de abordat pentru cei care contestă și se întreabă dacă mai este nevoie de cercetare științifică sau dacă Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian își are sau nu rostul. Nu, nu este așa. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian nu a fost conceput pentru a avea doar oi, ci de a avea o structură complexă care se ocupă de viața economică rurală montană. Institutul de montanologie este un brand pentru comuna Cristian. Nu cunosc o altă firmă care să poată aduce renume acestei localităţi mai mult decât acest institut. Este o insituţie care are 60-70 de ani cu realizări excepţionale. Ceea ce e greu de spus: montană rurală sau rurală montană. Este o chestiune de interpretare.”, a menționat prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” și ministrul al Agriculturii şi Alimentaţiei (perioada 1994-1996).

Participanţii au putut admira o expoziţie de oi și au „gustat” din produsele montane de calitate.

„Mă refer la problemele cu care se confruntă în prezent transhumanța. Există unele provocări legate de microparcelarea terenurilor realizată în ultimele două- trei decenii. Această microparcelare a determinat câteva probleme, mai ales în zona de sud a țării unde transhumanța s-a manifestat din plin în perioada comunistă. Noi astăzi asistăm la un fenomen periculos și anume păstoritul local care se dezvoltă în detrimentul păstoritului transhumanței. Va trebui să gândim noi, cercetării, consultanții, cei care avem responsabilități în domeniu ce putem face pentru ca astfel de fenomen să nu ia amploare. Nu spun întâmplător acest lucru, deoarece din observațiile noastre se constată un oarecare conflic între deținătorii de ovine și proprierarii de terenuri. Trebuie să găsim soluții pentru această problemă.”, a mărturisit Gheorghe Lăcătuș, director plan sectorial în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.