Jurnal de festival. Cine controlează viitorul?  Astra Film Festival a început cu Elon Musk și întrebări incomode despre AI

Sunt seri în care un festival începe înainte de orice introducere făcută pe scenă, în lumina reflectoarelor. Se poate întâmpla chiar și cu o oră înainte de eveniment, când emoțiile invitaților, bucuria revederii, discuțiile purtate preț de câteva minute, până să își găsească locurile în sală, toate se văd și se simt. Și ai senzația că, pentru câteva ore, o comunitate întreagă se adună în jurul aceleiași pasiuni: pentru filmul documentar. Așa a început ediția a 33-a Astra Film Festival, la Sibiu, și a continuat cu o sală arhiplină, neîncăpătoare, cu multă emoție și trăire.

Gala de deschidere a festivalului, găzduită de jurnalista Oana Zamfir, a adus împreună invitați, parteneri și oameni pentru care documentarul înseamnă viață trăită la maximum, adică mai mult decât o poveste proiectată pe un ecran.

Un festival care se întoarce la povestea sa

Retrospectiva edițiilor anterioare a deschis o fereastră spre istoria Astra Film, trecând subtil către promisiunile ediției actuale, cu cele 200 de evenimente cinematografice ale sale. Sinteza programului AFF2026, prezentată de Sara Budrala, i-a făcut pe participanți să-și noteze în gând filme și discuții pe care să nu le rateze.

În mesajele invitaților care au luat ulterior cuvântul s-a regăsit, în forme diferite, aceeași idee: Astra Film este un festival emblematic pentru Sibiu, a creat o comunitate aparte, care a crescut an de an ca într-o teorie a cercurilor concentrice care se intersectează în Sibiu și trăiește „în ritmul bătăilor inimii unei persoane dedicate 200% filmului documentar”, așa cum s-a spus atunci când pe scenă a fost invitată directoarea artistică Csilla Kató.

„Astra Film Festival este hrana lucidă de care avem nevoie pentru sănătatea noastră lăuntrică și a comunității din care facem parte.”, a spus Csilla Kató, la finalul unui discurs memorabil în care a vorbit despre locul pe care festivalul îl ocupă în viața publicului său, echipa și importanța acestui festival.

„La capătul proiecțiilor, prin dialogul deschis de după film, putem cerne cele văzute și putem găsi claritate, răspunsuri și inspirație pentru frământările care ne macină”, a mai spus Csilla Kató.

La rândul lui, directorul-fondator al festivalului, Dumitru Budrala, a rememorat începuturile, mărturisind că, după un timp, a înțeles că „întâlnirea de după film și discuțiile de după film sunt la fel de importante ca filmele însele. Astra Film este despre filme, dar în egală măsură sau poate chiar mai mult despre întâlniri între oameni și întâlniri între lumi diferite.”

Un loc aparte în discursul lui Dumitru Budrala și în economia Galei de deschidere l-a avut Astra Film Junior. „Ne cuprinde de emoție de fiecare dată, străzile sunt pline mereu de energie și bucurie”, a mărturisit Dumitru Budrala.

Inteligența artificială: între promisiunea progresului și teama de a pierde controlul

„Știți cât timp i-a luat telefoniei mobile să ajungă la 100 de milioane de utilizatori? 16 ani. Dar internetului? 7 ani. Facebook-ul de cât timp a avut nevoie? 4 ani și jumătate. Și lui Chat GPT cât credeți că i-a luat să ajungă la 100 de milioane de utilizatori? 3 luni! (…) La anul poate vom vorbi la AFF de primul film făcut de AI și va exista un avatar în locul meu”.

Așa a lansat jurnalistul Florin Negruțiu primul DocTalk al festivalului, „Inteligența artificială – pericol iminent sau schemă de marketing apocaliptică?”. Pe scenă, alături de el, au urcat Ștefan Baghiu, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și cercetătorul Bogdan Lungu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Intrând direct în subiect, Florin Negruțiu a întrebat abrupt „Elon Musk face bine sau rău omenirii?”. Bogdan Lungu a răspuns la fel de direct: „Face foarte mult rău”, invocând sateliții, mașinile automatizate și ideile lui Musk despre oameni. Ștefan Baghiu a oferit un răspuns în aceeași notă, dar cu ceva umor: „Face bine, dar și-l face lui (…) E un sistem destul de clar de secole acolo. Ce se întâmplă acum era inimaginabil acum 5-10 ani.  Nu credea nimeni că o sa vedem genul ăsta de bâlci”.

Dincolo de personalitatea lui Elon Musk, Baghiu a atras atenția asupra transformării sistemului economic în care trăim: „Toți visează la forme de acumulare în care să scoată în offside oamenii pentru că ei costă, munca lor costă. Suntem într-o lume în care acumularea de tip monopol e paradigma de creștere”. La rândul lui, Bogdan Lungu a exprimat o perspectivă pesimistă asupra efectelor pe care AI le-ar putea avea asupra locurilor de muncă: „AI o să restructureze piața muncii”. Inteligența artificială poate fi un instrument util, a replicat Baghiu, dar în jurul său există și o propagandă. „Mesajele apocaliptice pot funcționa ca strategie de marketing”, a adăugat el.

Poate că momentul cel mai provocator al serii a venit atunci când Negruțiu a întrebat dacă Elon Musk este un fel de vrăjitor. Moderatorul a pus în discuție tocmai puterea pe care o atribuim unor tehnologii pe care nu le înțelegem pe deplin: „Cuvântul e ce ne face oameni, e ce ne definește, ne-a unit societățile, ne-a coagulat în jurul unor idei. Noi dăm unei mașini puterea cuvântului. Chat GPT scrie la fel ca noi. Poate scrie o Biblie, un Război și Pace. Mai putem vorbi deci de o simplă unealtă?”.

Baghiu a susținut că, în esență, vorbim tot despre un instrument, dar unul care trebuie înțeles în limitele și în contextul utilizării sale. El a admis că trebuie să ne facem griji, insistând însă să ne uităm mai ales la cine folosește aceste tehnologii și în ce scop. Lungu a adus în discuție datele de antrenare și limbajele pe baza cărora sunt construite aceste sisteme, subliniind că asemănarea dintre un text generat de AI și unul uman nu înseamnă că există și o experiență sau o înțelegere umană în spatele lui, și nicidecum o prezență.

Discuția nu a oferit o rețetă pentru viitor. A făcut însă vizibilă miza reală a întrebării despre inteligența artificială: dincolo de fascinația pentru ceea ce pot face mașinile, contează cine ia deciziile, cine beneficiază de progres și cine își asumă consecințele.

Elon Musk, dincolo de promisiunea tehnologică

După DocTalk, a fost proiectat documentarul „Elon Musk dezvăluit”, în regia lui Andreas Pichler (Germania, 2025), o investigație asupra viziunii antreprenorului, a promisiunii mașinilor autonome și a costurilor umane ale erorilor tehnologice.

Filmul examinează transformarea Tesla într-un simbol al revoluției tehnologice și confruntă imaginea unui viitor dominat de inovație cu accidentele, controversele și procesele care au însoțit dezvoltarea companiei. Prin investigații jurnalistice și mărturii din interiorul Tesla, inclusiv povestea unei românce, fostă ingineră a companiei, documentarul privește dincolo de promisiunea progresului și pune sub semnul întrebării deciziile luate în numele lui.

Ce înseamnă progresul atunci când promisiunile unei tehnologii intră în conflict cu siguranța oamenilor? Și cine răspunde atunci când inovația nu funcționează așa cum a fost prezentată? Sunt câteva dintre întrebările ridicate de filmul lui Pichler.

Filmul Elon Musk dezvăluit mai poate fi văzut la AFF2026 pe 24 octombrie, la Cinema City Sibiu. Programul complet, aici: https://astrafilm.ro/festival/program.

Prima zi a ediției a 33-a Astra Film Festival s-a încheiat într-o notă festivă, la un pahar cu vin, cu muzică bună și conversații despre subiectul inteligenței artificiale. Așa s-au dus din emoțiile galei; poate că aici se află una dintre cele mai frumoase continuități ale Astra Film, de la primele ediții până astăzi: se începe de la film și se continuă prin dialogul de după.

Ce putem vedea azi la Astra Film Festival

A doua zi de Astra Film Festival aduce noi povești și întrebări care merită duse mai departe. Programul începe la ora 12 fix, la Astra Film Cinema, cu Aici, altundeva (Comes Chahbazian / Belgia / 2026), un video-jurnal despre iubire și speranță în mijlocul războiului, și continuă la Sala Thalia cu documentarul Recorder Singuri. Coșmarul fără sfârșit al copiilor abandonați (Cristian Delcea, Mihai Voinea, Diana Meseșan / România / 2025), urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu jurnaliștii Cristian Delcea și Diana Meseșan, moderată de Alexandra Tănăsescu.

Pe lista filmelor de neratat se află și N-am mai simțit de mult o primăvară (Alexandra Bidian / Germania, România / 2025) și Dacă porumbeii s-ar preface în aur (Pepa Lubojacki / Republica Cehă, Slovacia / 2026).

Tot mâine, DocTalk-ul zilei, moderat de jurnalista Ramona Ursu, le aduce împreună pe psihoterapeuta Andrada Lupșe și pe producătoarea de film Elena Martin pentru o conversație despre trauma transgenerațională, pornind de la povestea regizoarei Rachel Tâpârjan, spusă în documentarul Atât de familiar. Recent distinsă cu BFI & CHANEL Filmmaker Award, cineasta explorează, prin descoperirea familiei biologice, felul în care poveștile generațiilor anterioare pot continua să ne influențeze viața. Se pot transmite traumele de la o generație la alta? Și, mai ales, pot fi vindecate? Sunt întrebările care vor deschide un nou dialog la Astra Film Festival. Programul complet: https://astrafilm.ro/festival/program