Bătrâna aşezare, numită de-a lungul timpului Hermannsdorf sau Hermannstadt, a fost, în secolele 5-8, cea mai puternică cetate a Transilvaniei şi unul dintre oraşele cele mai înfloritoare şi prospere.
Sibiul se distinge printr-un bogat patrimoniu istoric strâns de-a lungul timpului . Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191, când Papa Celestin al III-lea confirma existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care şi-a avut sediul la Sibiu.
Avântul economic a fost făcut în Sibiu în perioada medievală, când breslele s-au înmulțit, cunoscându-se 19 bresle cu 25 de meserii în 1376. Numărul acestora a crescut continuu, ajungând în 1780 la 40 de bresle.
Astfel, dezvoltarea Sibiului a dus automat la statutul de cea mai puternică cetate transilvăneană în secolele XV-XVIII, cu o economie înfloritoare. Fortăreața a oprit de-a lungul sutelor de ani mai multe atacuri venite din partea otomanilor, dintre care cele mai importante au fost în 1432, 1437, 1442 și 1493.
Sibiul devine la sfârșitul secolului al XVII-lea capitala Transilvaniei, care a devenit la rândul ei principat în cadrul Imperiului Habsburgic, după înfrângerea otomanilor de către austrieci. Totodată, Sibiul a fost și reședința Guvernatorului Transilvaniei.
Denumirea oraşului se schimbă oficial în Sibiu în anul 1919.
În 1945, după al doilea război mondial, începe deportarea saşilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germană au fost deportaţi, mulţi dintre ei nu s-au mai întors niciodată.
Sistemul comunist cu mici excepţii nu s-a atins de oraşul vechi, iar Sibiul devine reşedinţa judeţului cu acelaşi nume în 1968.
La 21 decembrie 1989 încep la Sibiu demonstraţiile anticomuniste continuate în 22 decembrie, soldate cu 89 morţi şi sute de răniţi. Sibiul a fost al doilea oraş, cronologic după Timişoara, care s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste.
Oraşul a cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România.
După ce în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai mulți coloniști se instalează în jurul orașului, populația continuă să crească tot mai mult. Astfel, Sibiul a ajuns unul dintre cele mai importante centre bisericești și culturale ale românilor, motiv pentru care Andrei Șaguna restaurează în 1864 Mitropolia Ardealului cu sediul la Sibiu.
Tot la Sibiu, Simion Bărnuțiu a redactat manifestul, o proclamație către români citită la Blaj, în cadrul luptei de eliberare națională a românilor. Cel mai important partid politic din Transilvania (Partidul Național Român) a declanșat de la Sibiu cea mai amplă mișcare social-politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Mișcarea memorandistă.
Creșterea economică a acestui oraș a fost răsplătită în 2007 cu obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg. Turiștii care se cazează și vizitează Sibiul au șansa de a descoperi aici multe rămășițe istorice, răspândite pe străzile vechi și în muzeele orașului.
Comentariile sunt închise.