Mihai Copăceanu despre regretatul academician Eugen Simion: Se simțea pasiunea lui pentru literatură
Academicianul Eugen Simion a murit, marţi, la vârsta de 89 de ani, la Spitalul Elias, a declarat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, pentru Agerpres. Scriitor şi critic literar, Eugen Simion era preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române şi director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române, conform site-ului Academiei Române. Eugen Simion era membru titular al Academiei Române din 1992 (corespondent – 1991), iar între 1998 şi 2006 a condus acest for. Despre decesul lui Eugen Simion a scris aseară și psihologul Mihai Copăceanu, care l-a și audiat în multe ocazii fie la Sibiu, fie la București.
Vă redăm postarea lui Mihai Copăceanu:
Pe toate canalele importante de televiziune de astă seară se vorbește despre orice (poate prea mult despre Rusia) si mai puțin despre personalitatea academicianului Eugen Simion, care a murit astăzi la 89 de ani. Cultura nu este de interes național, din pacate.Eugen Simion ramane un mare om al culturii.Într-un interviu recent a declarat că timp de 12 ani cat timp a fost la conducerea Academiei Romane (8 ani ca președinte) ”niciodată nu a fost invitat la TVR să spună ceea ce gândește. Dacă vreun politician se ivea la Academia Romană, atunci veneau și televiziunile!”Personal, am fost încântat și onorat de prezența domnului academician, pe care l-am audiat în multe ocazii fie la Sibiu, fie la București. L-am simțit foarte modest și abordabil. Se simtea pasiunea lui pentru literatura si dorinta de a reda culturii romane marile opere.A iubit foarte mult literatura și cultura romană și pot spune că în special pe Eminescu, Lovinescu, Noica și chiar pe Cioran.A fost critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.A fost absolvent al liceului Caragiale din Ploieşti, liceu care a dat 23 de membri ai Academiei Române. În 1969, a devenit doctor în ştiinţe filologice cu o teză despre „Eugen Lovinescu, scepticul mântuit”, avându-l drept conducător ştiinţific pe Şerban Cioculescu.Între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).A debutat cu un articol despre „Caietele Eminescu”, în paginile „Tribunei” (1958).O realizare culturală importantă a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri.A publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale. A prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga, George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea etc. (sursa, Adevărul ) I-a cunoscut personal pe marii scriitori ai literaturii romane !„Am fost toată viața mea profesor de literatură, critic literar (…) mai spre bătrânețe am fost ales în Academia Română și, în această calitate, dar și în calitatea mea umană, m-am gândit că, în afară de ceea ce fac pentru mine și, aș zice, în afară de ceea ce facem pentru noi, căci așa e firea lucrurilor, vine un moment când trebuie să facem ceva și pentru lumea care ne-a creat și care ne-a susținut”
Comentariile sunt închise.