Parcul Național Munții Făgăraș nu se poate înființa fără consultarea comunităților locale

Ce pierdem dacă nu protejăm Munții Făgăraș și ce stă, de fapt, la baza opoziției față de crearea unui parc național? Sunt întrebări care merită răspunsuri dincolo de polemici, prin fapte și dialog, cu privire la viitorul naturii și al comunităților locale. Dincolo de peisajele spectaculoase, acești munți cuprind un capital natural de care comunitățile locale depind, au o valoare istorică și culturală care se leagă de cea mai longevivă mișcare de rezistență anti-comunistă, sunt o rezervă esențială de apă pentru regiune și București, dar și o resursă naturală de care întreaga țară depinde, mai ales în contextul schimbărilor climatice. Un parc național poate crea, totodată, oportunități pentru dezvoltarea locală și valorificarea durabilă a patrimoniului natural, fără a se pierde dreptul de proprietate al actualii proprietari. Crearea acestui parc național și stabilirea limitelor se vor face doar împreună cu comunitățile locale, atunci când proiectul va ajunge în această etapă.  

În contextul afirmațiilor recente apărute în spațiul public, Fundația Conservation Carpathia, organizația de mediu românească, promotoarea protejării Munților Făgăraș sub forma unui parc național, vine cu o serie de clarificări privind procesul de înființare a parcului național, etapele legale care trebuie parcurse și rolul consultării comunităților locale în acest demers.

Proiectul se află în etapa de fundamentare științifică, premergătoare etapei de consultare publică. Potrivit OUG nr. 57/2007, înființarea unui parc național trebuie să parcurgă următorii pași: realizarea unui studiu de fundamentare științifică, avizarea documentației și consultarea comunităților locale. Legea prevede că autoritățile de mediu inițiază consultările oficiale după primirea documentației necesare.

Încă din anul 2002-2003, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Turism a realizat un studiu de fundamentare pentru Munții Făgăraș, la cererea consiliilor județene din Sibiu, Brașov și Argeș, avându-se în vedere potențialul natural al acestor munți și protecția lor sub forma unui parc național. Studiul este realizat pe limitele siturilor Natura 2000 Munții Făgăraș și Râul Târgului–Argeșel–Râușor tocmai pentru a găsi dintr-o suprafață mai mare, zonele valoroase din punct de vedere științific.

Acest nou studiu reevaluează potențialul ecologic al Munților Făgăraș în urma tuturor schimbărilor survenite în ultimii 20 de ani și este încă în lucru.

Studiul este strict științific și analizează adecvarea ecologică și morfologică a Munților Făgăraș pentru un parc național. Acesta propune mai multe scenarii, care pot fi sau nu luate în calcul în etapa finală, dar nu stabilește dacă parcul național va fi înființat, care vor fi limitele acestuia, cum va fi realizată zonarea internă sau ce restricții s-ar putea aplica. După finalizare, studiu va fi transmis pentru avizare, exclusiv științifică, de către Comisia Monumentelor Naturii a Academei Române. Acest aviz are o valoare exclusiv științifică si nu una administrativă, certificând corectitudinea informațiilor din studiul de fundamentare. În această fază nu se solicită punctul de vedere sau implicarea altor persoane în afara oamenilor de știință. Avizarea din punct de vedere stiințific a studiului nu implică în mod automat crearea unei arii protejate, acesta fiind un proces îndelungat cu numeroase etape administrative și de consultare la nivel local, și ministerial.

Comunitățile locale au un rol esențial în stabilirea limitelor și a zonării interne a parcului

Consultarea comunităților locale este obligatorie, iar autoritățile locale care dețin terenuri în zona vizată au un rol esențial în stabilirea suprafețelor care ar putea face parte din viitorul parc național și care ar fi zonele care ar beneficia de protecție deplină. În acest moment, limitele parcului nu au fost stabilite; studiul se referă la întregul lanț muntos, fără a propune vreo împărțire în zone sau vreo delimitare. Nicio decizie privind înființarea acestuia nu poate fi luată în afara cadrului legal.

Fundația Conservation Carpathia este deschisă dialogului cu toate comunitățile locale și cu reprezentanții acestora, însă considerăm că o asemenea discuție trebuie să aibă loc într-un cadru echilibrat, în care să fie prezentate informații corecte, să fie ascultate toate punctele de vedere și să existe respect reciproc. Consultările publice oficiale vor avea loc atunci când autoritățile competente vor iniția procedura legală de înființare a parcului național.

Suntem deschiși dialogului, dar nu în orice condiții

Referitor la dezbaterea anunțată pentru luna noiembrie de primarul orașului Făgăraș Gheorghe Sucaciu, reprezentant al ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului, Fundația Conservation Carpathia anunță că nu va participa la eveniment în formatul propus. Acuzațiile lansate până acum la adresa organizației nu oferă condițiile pentru o discuție echilibrată și constructivă. Rămânem deschiși dialogului, într-un cadru neutru, în care argumentele să conteze mai mult decât confruntarea publică.

Opiniile exprimate de unii reprezentanți ai administrației locale nu trebuie prezentate drept poziția tuturor comunităților din Munții Făgăraș. Discuțiile privind limitele viitorului parc trebuie purtate cu autoritățile și proprietarii direct vizați, astfel încât fiecare comunitate să își poată exprima punctul de vedere.

Orașul Făgăraș nu deține terenuri în perimetrul Munților Făgăraș și, prin urmare, nu este supus unor reglementări specifice ariilor protejate. În schimb, orașul ar putea beneficia de dezvoltarea turismului și a serviciilor locale. Credem că și aceste beneficii ar trebui discutate atunci când vorbim despre viitorul Munților Făgăraș.

Fundația Conservation Carpathia dezvoltă în zona Munților Făgăraș programe de educație de mediu și sportive pentru copii, sprijină organizarea de excursii de studiu pentru tinerii interesați în parcurile naționale din România și din străinătate, programe de dezvoltare a afacerilor verzi, astfel încât să creeze alternative sănătoase pentru tinerele generații, dar și economia locală. Programele noastre le oferă copiilor cunoaștere, experiențe și oportunități, nu un punct de vedere prestabilit. Credem în puterea educației de a forma oameni cu drag de natură, dar și cu capacități analitice, care să poată decide viitorul lor acasă. Nu suntem singurii care oferă programe educaționale pentru copii și tineri și, din fericire, trăim într-o țară liberă, în care copiii și părinții pot decide singuri la ce doresc să participe. Nu suntem de acord cu faptul că anumiți primari vor să le impună familiilor ce pot și ce nu pot face. Fără posibilitatea formării continue, diferite experiențe care să le ofere copiilor acces la diverse oportunități de cunoaștere, comunitățile se dezvoltă mai greu. A critica niște programe de educație gratuite și alternative, care se fac în întreaga lume, nu înseamnă oare a încuraja menținerea unei comunități într-un cadru închis, ignorând declinul demografic și lipsa perspectivelor din zonele rurale pentru tânăra generație?

Subliniem că participarea copiilor la aceste programe nu este condiționată în niciun fel de susținerea înființării unui parc național, selecția în acestea fiind bazată pe criterii care țin de motivația de a fi parte dintr-un proiect, performanță școlară, implicare în comunitate.

Credem că protejarea naturii nu înseamnă renunțarea la activitățile tradiționale sau la dezvoltarea economică, ci găsirea unor soluții prin care natura și comunitățile să aibă de câștigat.

Munții Făgăraș au o valoare naturală excepțională și merită să fie protejați sub forma unui parc național. Există numeroase exemple la nivel mondial care demonstrează cum parcurile naționale au devenit un motor al dezvoltării economice rurale în satele din împrejurimi, iar noi suntem pe deplin convinși că un parc național în Munții Făgăraș ar deveni o atracție ecoturistică majoră pentru întreaga regiune. Însă un asemenea proiect nu poate fi realizat împotriva comunităților locale, ci numai împreună cu acestea, cu respectarea drepturilor de proprietate, a legislației și a intereselor oamenilor. Considerăm că rolul fundației noastre este acela de a fi o resursă pentru comunitățile locale, și, cu siguranță, nu acela de a lua decizii cu privire la proprietățile sau mijloacele de trai ale altora.

Despre Fundația Conservation Carpathia

Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale. Din 2009, fundația românească a salvat de la exploatare peste 28.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud estul Carpaților Meridionali, achiziționându-le cu scop de conservare, a plantat peste 4,5 milioane de puieți pe 1.991 de hectare afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 de hectare pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.

Fundația contribuie la bunăstarea comunităților din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educație și de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș.

Activitatea Fundației Conservation Carpathia este recunoscută la nivel național și internațional, recent organizația primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastră”. Din 1948, BAMBI premiază personalități și organizații care se remarcă prin activitate și au un impact deosebit.