Premieră europeană: Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, primul din România care promovează în Parlamentul European o campanie anti-stigmă
Premieră europeană: Spitalul de Psihiatrie din
Sibiu, primul din România care promovează în Parlamentul European o
campanie anti-stigmă
Sibiu, 14 mai. Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din
Sibiu a devenit primul spital de psihiatrie din România care a
promovat în Parlamentul European, la Bruxelles, o campanie anti-stigmă
și cauza pacienților cu afecțiuni psihice, în cadrul evenimentului
„Breaking the Silence: Mental Health in Europe”.
Evenimentul, găzduit de vicepreședintele Parlamentului European (PE),
Nicu Ștefănuță, a reunit marți, europarlamentari, psihiatri,
psihologi, psihoterapeuți, reprezentanți ai organizațiilor europene și
specialiști din domeniul sănătății mintale din mai multe state
europene. Alături de Nicu Ștefănuță au fost prezenți și alți doi
europarlamentari români, vicepreședintele PE, Victor Negrescu și Dan
Barna.
În deschiderea conferinței, Directorul Medical al Spitalului Clinic de
Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, președintele Asociației
Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), conferențiar universitar
doctor Ciprian Băcilă, a subliniat necesitatea unei abordări
colective și multidisciplinare în combaterea stigmei asociate
afecțiunilor psihice.
„Sănătatea mintală nu poate fi susținută de o singură profesie și nici
schimbată de o singură instituție. Orice program anti-stigmă real are
nevoie de o echipă formată din profesioniști din domeniul sănătății
mintale (psihiatri, psihologi, asistenți sociali, ergoterapeuți,
terapeuți ocupaționali și asistenți medicali) reprezentanți ai
mediului politic, ai societății civile și ai mass-media. Este necesarǎ
o colaborare între autoritǎți, care sǎ implice sistemul medical,
juridic și de asistențǎ şi protecție socialǎ, sustinutǎ de comunitate,
școală, familie, media și nu il ultimul rand de oameni care au avut
curajul să vorbească despre propria experiență”, a declarat
președintele ARPP, Ciprian Băcilă.
Potrivit acestuia, „scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța.
Toleranța este ceea ce acordăm obiectelor neinsuflețite. Scopul este
incluziunea, pentru că persoanele cu tulburări mintale nu sunt
separate de noi. Sunt parte din comunitatea noastră.”
Ciprian Băcilă a subliniat faptul că, schimbarea vine doar prin
„asumare colectivă și recunoașterea demnității umane a fiecărei
persoane”.
„Desi subfinanțarea cronicǎ a sistemului de sǎnǎtate mintalǎ, lipsa
medicamentelor și lipsa cunoașterii clinice sunt factori care
impactează calitatea îngrijirii, stigma este principalul obstacol în
calea accesului la servicii de sănătate mintală în aproape fiecare
țară din lume. Schimbarea nu apare prin campanii simbolice sau prin
declarații formale, ci prin asumare colectivă și prin recunoașterea
demnității umane a fiecărei persoane”, a spus Băcilă.
În cadrul evenimentului de la Parlamentul European a fost proiectat un
material video dedicat sănătății mintale și luptei împotriva
stigmatizării pacienților, realizat la spitalul sibian, cu exemplele
oferite de familiile a doi copii spitalizați, una din județul Vâlcea,
cealaltă din județul Dâmbovița, ambele alegând specialiștii din
Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu.
Evenimentul european a inclus mai multe sesiuni dedicate sănătății
mintale în viața de zi cu zi, prevenirii, accesului la servicii și
reformei sistemului de sănătate mintală, accentul fiind pus pe
combaterea stigmei, dezvoltarea psihiatriei comunitare și integrarea
serviciilor de sănătate mintală în politicile publice europene.
În intervenția sa de la Bruxelles, profesor universitar doctor Elena
Predescu, Coordonator al Comisiei Psihiatrice a Copilului și a
Adolescentului din Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie,
prezentă la Sibiu, la lansarea campaniei „O comunitate pentru
sănătatea mintală”, de la Consiliul Județean, a punctat faptul că, „în
acest moment, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una
dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa.”
„Avem nevoie de educație, prevenție, acces mai bun la servicii de
sănătate mintală și reducerea stigmatizării. A cere ajutor nu este un
semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate și grijă față de
copil. Felul în care avem grijă astăzi de sănătatea mintală a copiilor
va decide nu doar viitorul lor, ci și sănătatea emoțională a întregii
societăți de mâine”, a susținut Elena Predescu.
Managerul spitalului, Florin Neag, care este și vicepreședinte al
Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), a
susținut și el în Parlamentul European o prezentare despre provocările
managementului în spitalele de psihiatrie și necesitatea reformării
sistemului de sănătate mintală din România.
„Mesajul meu este simplu: sănătatea mintală nu poate funcționa dacă
psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului
medical”, a declarat Florin Neag.
Vicepreședintele ASPP a subliniat că pacientul psihiatric trebuie
sprijinit atât în timpul internării, cât și după externare, prin
servicii comunitare funcționale și programe de reintegrare socială.
„Pacientul psihiatric nu aparține doar spitalului. El aparține
societății. Avem nevoie de screening, intervenție timpurie, tratament
acut și cronic, monitorizare post-externare, urmărirea tratamentului
și reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre
care România vorbește de peste 20 de ani, dar pe care încă nu a
construit-o funcțional”, a afirmat managerul Spitalului Clinic de
Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”.
Acesta a atras atenția și asupra subfinanțării cronice a actului
medical psihiatric din România.
„Prima mare provocare este subfinanțarea cronică a actului medical
psihiatric. Nu vorbesc doar despre investiții în clădiri sau dotări,
care la Sibiu, din fericire, prin eforturile susținute ale
ordonatorului principal de credite – Consiliul Județean Sibiu –
există. Vorbesc despre finanțarea națională efectivă a actului medical
psihiatric. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă
real complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului,
povara socială, monitorizarea pe termen lung, activitățile de
ergoterapie și nevoia de intervenție multidisciplinară”, a explicat
acesta.
În cadrul intervenției susținute la Bruxelles, Florin Neag a prezentat
și patru direcții esențiale pentru dezvoltarea unei sănătăți mintale
sustenabile în România:
„În condițiile în care vrem ca sănătatea mintală să funcționeze cu
adevărat, trebuie să încetăm să tratăm psihiatria ca pe o specialitate
medicală marginală. Trebuie să o finanțăm corect. Trebuie să construim
un ecosistem centrat pe pacient, nu doar pe internare. Trebuie să
susținem psihiatria comunitară prin bugete reale, nu doar prin
declarații. Și trebuie să tratăm cercetarea ca pe o investiție, nu ca
pe un lux. Pentru că sănătatea mintală înseamnă stabilitate socială,
reziliență economică și demnitate umană”, a subliniat Neag.
Dezbaterea de la Parlamentul European a coincis, marți, cu marcarea
Zilei Internaționale a Asistenților Medicali. Cu acest prilej, Irina
Rotariu, Directorul de Îngrijiri Medicale al Spitalului Clinic de
Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, a atras atenția asupra
nevoii de specializare și sprijin pentru personalul medical din
spitalele de psihiatrie.
„Asistenții medicali reprezintă personalul aflat zi și noapte între
pacienți, pentru pacienți. Sprijinul real pentru personal ar fi
analizarea și realizarea unui plan concret de reducere a stresului
cauzat de munca cu pacienții diagnosticați cu boli psihice. Ar trebui
analizată normarea personalului, dar și necesitatea specializării
tuturor asistenților medicali care lucrează în acest domeniu”, a
explicat Irina Rotariu.
Potrivit Directorului de Îngrijiri Medicale de la spitalul sibian, „Un
asistent medical specializat știe să lucreze mai bine pe relația
terapeutică, face evaluări ale statusului mental, gestionează crize,
administrează tratamente cu efecte specifice și face parte integrantă
din echipa terapeutică. Având în vedere numărul de pacienți cu
anxietate, depresii și adicții, care crește constant, specializarea ar
fi mai mult decât oportună. Un asistent specializat recunoaște mai
repede decompensarea, riscul suicidal și efectele adverse ale
medicației. Intervenția rapidă este esențială pentru pacient. De
asemenea, asistentul știe să comunice fără să judece, iar felul în
care vorbește cu pacientul și familia acestuia este esențial în
complianța la tratament.”
Cu o experiență vastă în sistemul privat și de stat din Sibiu, Irina
Rotariu consideră că România ar trebui să urmeze exemplele altor țări
europene, precum Germania sau Marea Britanie și să își specializeze
asistenții medicali din Psihiatrie.
„Specializarea duce și la o mai bună conștientizare a specificului
Psihiatriei. Este bine să se cunoască faptul că expunerea constantă la
suferință psihică, agresivitate verbală sau tentative de suicid crește
riscul de burnout. Cunoașterea tehnicilor de detașare și reducere a
acestuia este esențială pentru personalul medical. Este, de asemenea,
de luat în seamă riscul fizic. În psihiatrie pot apărea episoade de
agitație psihomotorie, iar cursurile de de-escaladare și contenționare
sunt binevenite, chiar obligatorii. Consider că și în România ar
trebui să se realizeze specializarea asistenților medicali în
Psihiatrie, așa cum există în alte țări din Europa: Germania, Italia,
Irlanda și Marea Britanie”, a susținut Irina Rotariu.
Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu reușește împreună cu Consiliul
Județean (CJ) să realizeze programul „O comunitate pentru sănătatea
mintală”, dedicat copiilor, adolescenților, cadrelor didactice,
părinților, care au posibilitatea să interacționeze cu specialiștii
din psihiatrie și nu numai. Acest program extins și în colaborare cu
alte instituții locale, reprezintă un model de bună practică din
România, prezentat și la Parlamentul European.
„Sunt lucruri despre care încă vorbim în șoaptă: anxietatea, depresia,
dependențele, frica de a cere ajutor. Le vedem în jurul nostru, dar de
multe ori alegem să le ignorăm sau să le etichetăm greșit, iar asta nu
face decât să adâncească problema. Stigmatizarea nu ajută pe nimeni,
din contră, îi ține pe oameni departe de sprijin, exact când au mai
mare nevoie de el. În județul Sibiu am ales să facem lucrurile
diferit, prin programul „O comunitate pentru sănătatea mintală” aducem
tinerii față în față cu specialiștii, vorbim deschis despre ce li se
întâmplă fără etichete, fără rușine, pentru că sănătatea mintală nu
este un subiect marginal, tabu. Este parte din viața noastră de zi cu
zi și avem responsabilitatea să construim un mediu în care să spunem
nu sunt bine fără să fie judecați. Cu înțelegere și răbdare se
construiește o comunitate în care oamenii nu se mai tem să spună că au
nevoie de ajutor. Asta facem în județul Sibiu: căutăm să înlocuim
rușinea cu dialogul, etichetele cu informarea”, a evidențiat
președintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.
Participarea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”
Sibiu în Parlamentul European reprezintă un moment important pentru
promovarea la nivel european a luptei împotriva stigmatizării
persoanelor cu afecțiuni psihice și pentru susținerea dezvoltării
psihiatriei comunitare în România.
Comentariile sunt închise.