„Justiția este arta binelui și a echității” este prima frază pe care o ascultă cu emoție viitorii practicanți ai dreptului. Justiția, a treia putere în orice stat democratic, este cea care asigură stabilitate și insuflă încredere cetățenilor țării, este nădejdea în dreptate și respect, în bunul mers al societății.
Justiția română, la 34 de ani de la redobândirea libertății și parcursul spre valorile universale, consfințite în tratate și convenții, suferă și este departe de imaginea templului dreptății. Cauzele sunt multiple, dar efectele se transpun direct asupra tuturor părților, judecători și justițiabili. Întregul sistem judiciar necesită o reformă complexă, schimbări de paradigme și baze adaptate nevoilor societății contemporane. Este un parcurs de durată ce trebuie analizat temeinic și repus pe un făgaș care să-i confere puterile de a a-și exercita cu adevărat rolul, de garant al supremației legii.
Instanțele sunt sufocate de dosare, procesele durează cu anii și ajung la decade, dreptatea se pierde printre proceduri, laolaltă cu bunurile și sănătatea justițiabililor sau fondurile publice din bugete.
Avem datoria ca, prin modificări legislative punctuale imediate să susținem măsuri care anticipează etape ale reformei, pentru a îmbunătăți traseul proceselor și a conferi părților predictibilitate și termene rezonabile de soluționare. În calitate de practician al dreptului, m-am confruntat de nenumărate ori cu neajunsurile actualului model de administrare a justiție și am analizat statistici, exemple de bună gestionare și soluții realiste pentru un act de justiție care să aducă stabilitate.
Specializarea judecătorilor și formarea de complete de profesioniști care au dobândit o viziune complexă asupra materiei, cazuisticii și precedentelor reprezintă o parte a soluției, în mai multe tipuri de litigii, precum cele legate de dezvoltare urbanistică, construcții și achiziții publice.
Cunoaștem numeroase cazuri de procese de durată în materia licitațiilor contestate, anulate și reluate, proceduri care blochează cu anii investițiile majore de care au nevoie cetățenii: drumuri, mijloace de transport în comun sau școli.
Reamintesc pentru exemplificare dosarul aflat la cel de-al 27-lea termen în decurs de 4 ani, între Primăria Sibiu și constructorul inițial contractat pentru edificarea noului Liceu de Artă. Din noiembrie 2020 până azi nu este soluționat nici în primă instanță, după expertize, contraexpertize, amânări și tentative de încheiere amiabilă. Rezultatele însă se văd: șantierul rămas la stadiul de fundație, grămezi de materiale supuse degradării, un proiect blocat, reluat, reproiectat. În acest timp cei 470 de elevi de la Arte învață în vechea clădire aflată într-o stare precară, pentru care municipalitatea plătește chirie, însă nu poate interveni în reabilitări.
Propunerile concrete de inițiative legislative pe care le voi elabora și susține, menite a îmbunătăți și urgenta parcursul dosarelor în instanță se referă la reorganizarea unor instanțe cu complete specializate în materie de urbanism, construcții și achiziții publice, în care judecătorii să fie înalt pregătiți și concentrarea îndreptată spre rapida și corecta finalizare a dosarelor, prin termene scurte și rigoare procedurală. Desigur, în paralel este nevoie de o consolidare a corpului experților judiciari, de încurajarea specialiștilor din domeniile vizate pentru a se alătura profesiei care le conferă încredere și responsabilitate, dar și condiții adecvate pentru exercitarea ei. În județul Sibiu sunt doar 4 experți tehnici pentru arhitectură, din totalul de 50 de experți tehnici judiciari sibieni pentru toate specializările, de la contabilitate la evaluări imobile, construcții, cadastru, informatică și circulație.
Comentariile sunt închise.