Raluca Turcan: „Copiii trebuie protejați și în online, și în viața reală. Nu mai putem ignora violența și conținutul toxic”

Ministrul Raluca Turcan a anunțat, într-o conferință de presă susținută pe 6 iunie 2025, două inițiative legislative urgente pentru protejarea minorilor: o lege care obligă marile platforme digitale să limiteze accesul copiilor la conținut nociv și o alta care întărește combaterea delincvenței juvenile. Proiectele prevăd sancțiuni severe, consiliere psihologică obligatorie, control parental extins și programe educaționale în școli.

Redăm mai jos subiectele conferinței de presă

„Creșterea actelor de violență în rândul minorilor și impactul negativ al conținutului nociv din mediul online reprezintă realități alarmante care nu mai pot fi ignorate.
În acest sens, împreună cu colegii mei din Partidul Național Liberal, am elaborat două proiecte de lege pe care le consider urgente și necesare, mai ales în contextul unor probleme din ce în ce mai grave cu care ne confruntăm.

SUBIECTUL 1
Primul proiect de lege se concentrează pe protecția minorilor în mediul online.
Am inițiat, alături de colegii mei din Partidul Național Liberal, o propunere legislativă esențială pentru siguranța copiilor în mediul online. Vorbim despre o lege clară, curajoasă și necesară, care are un singur obiectiv: să protejeze minorii sub 18 ani de conținutul nociv distribuit pe marile platforme digitale.
Această inițiativă vine într-un moment în care realitatea digitală nu mai poate fi ignorată.
Potrivit Raportului EU Kids Online 2023, peste 72% dintre copiii europeni sub 16 ani petrec mai mult de 3 ore pe zi în mediul online.
Studiile Organizației Mondiale a Sănătății confirmă că expunerea necontrolată la conținut toxic contribuie direct la creșterea cazurilor de anxietate, depresie, tulburări de alimentație și comportamente autodistructive în rândul copiilor și adolescenților.
De aceea, această lege introduce obligații clare pentru platformele online mari – așa-numitele VeryLarge Online Platforms (VLOP) – care au o influență uriașă asupra comportamentului șisănătății mintale a minorilor.
Ce prevede legea?
În primul rând, platformele vor fi obligate să blocheze accesul minorilor la conținut nociv, printr-un mecanism verificabil de identificare a vârstei.
Conținutul periculos este bine definit: include violența, pornografia, promovarea suicidului, instigarea la ură de sine, cruzimea extremă, consumul de droguri sau alcool, și orice material care afectează dezvoltarea emoțională sau cognitivă a copiilor.

În al doilea rând, Platformele sunt obligate să asigure control parental activ și personalizabil pentru conturile minorilor, precum și rapoarte lunare automate către părinți/tutori privind activitatea online a minorului.

A treia măsură vizează monetizarea transmisiei live cu minori. Aceasta va fi interzisă dacă nu există consimțământul scris al părinților sau tutorilor legali. Este o măsură împotriva exploatării comerciale a copiilor.

Totodată, impunem obligația ca platformele să răspundă în maximum două ore dacă sunt notificate de o autoritate că un minor a fost expus la conținut periculos. Viteza de reacție este vitală atunci când vorbim despre siguranța unui copil.

În sprijinul utilizatorilor, platformele vor fi obligate să ofere asistență digitală și mediere în limba română, dar și în limbile minorităților naționale recunoscute oficial. E o măsură de accesibilitate, echitate și incluziune.

Iar pentru cazurile în care aceste obligații nu sunt respectate, legea prevede sancțiuni proporționale, dar ferme: amenzi între 0,5% și 3% din cifra de afaceri globală anuală a platformei respective.

Cine aplică această lege?

Implementarea este asigurată de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Supravegherea Comunicațiilor – ANCOM, împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului – CNA. Aceștia vor avea un rol activ în supravegherea, controlul și sancționarea platformelor care nu respectă regulile.

Pe lângă măsurile de protecție și sancționare, această lege include și o componentă esențială: educația.
Ministerul Educației, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Departamentul pentru Relații Interetnice, împreună cu ONG-urile acreditate în domeniul protecției copiilor, vor elabora, implementa și promova un program național de educație media și alfabetizare digitală adresat elevilor cu vârste între 8 și 18 ani.

Acest program va cuprinde:
-module obligatorii în curriculumul școlar privind educația digitală, discernământul critic, protecția datelor personale și identificarea conținutului nociv;
-campanii publice naționale pentru părinți și cadre didactice;
-materiale educaționale disponibile și în limbile minorităților naționale.
Această lege nu este despre cenzură. Este despre responsabilitate. Despre dreptul fiecărui copil la o copilărie sănătoasă, ferită de presiuni, ură și manipulare.

SUBIECTUL 2
Al doilea proiect vizează combaterea delincvenței juvenile
Rațiunea din spatele acestui demers este simplă: copiii noștri nu sunt suficient de protejați. Tot mai des vedem în spațiul public – în special online – imagini tulburătoare cu acte de violență între minori, cazuri de agresiune, umilire, hărțuire, filmate și distribuite. Astfel de episoade nu sunt doar excepții, ci semnale de alarmă.
Unul dintre cazurile recente – petrecut la începutul lunii mai, în Alba Iulia – a șocat o țară întreagă: două fete, de 12 și 16 ani, implicate într-un act de violență publică. Nu este un accident izolat. Este rezultatul unei slăbiciuni legislative și al lipsei de responsabilitate – nu doar a celor implicați direct, ci și a noastră, ca stat.
Proiectul pe care îl propun – alături de colegii mei din PNL– vine să repare această situație.
Ce prevede concret această lege?
Întărirea măsurilor de protecție împotriva violenței. Legea vizează combaterea tuturor formelor de abuz, neglijență, exploatare și violență asupra copilului. Statul nu mai poate tolera pasiv cazuri în care minorii sunt victime – sau chiar autori – ai unor acte grave și nu pățesc nimic concret.
Obligații clare pentru părinți și tutori
Dacă un copil a comis acte de agresiune, părintele sau tutorele nu mai poate refuza participarea copilului la consiliere psihologică. Până acum, aceste obligații puteau fi ignorate – fără consecințe. Legea va corecta acest vid.
Servicii de consiliere psihologică gratuite
Fiecare copil implicat în situații de risc va avea acces, prin autoritățile locale și în parteneriat cu Ministerul Sănătății, la servicii gratuite de consiliere, asistență și suport emoțional.
Programe de educație în școli
Vom introduce, în fiecare unitate de învățământ, programe educaționale despre drepturile copilului, prevenirea bullyingului, siguranță online și dezvoltare emoțională. E mai ușor să previi, decât să repari.
Formare obligatorie pentru personalul din sistemul educațional și sanitar
Profesorii, asistenții sociali, medicii – toți vor beneficia de formare anuală pentru a identifica semnele abuzului și pentru a ști cum să intervină.
Centre județene de protecție a copilului
În fiecare județ și în municipiul București se vor înființa centre dedicate, coordonate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, care vor lucra în rețea cu DGASPC, poliție, școli și ONG-uri.
Sesizarea abuzurilor devine obligație legală
Orice cetățean care are cunoștință despre un caz de abuz asupra unui copil va avea obligația legală de a-l raporta. Nerespectarea acestei obligații va fi sancționată.
De ce e nevoie de această lege?
Pentru că realitatea ne arată că violența între minori e în creștere, iar reacția noastră – ca instituții – este adesea slabă sau întârziată.
Pentru că prea mulți copii consideră că nu li se poate întâmpla nimic, indiferent ce fac.Și pentru că prevenția fără sancțiune nu funcționează.
Această lege aduce echilibru: între drepturile copilului și responsabilitatea părinților; între prevenție și fermitate.

Aceste două proiecte de lege reprezintă pași importanți spre protejarea copiilor noștri – atât în viața reală, cât și în mediul virtual. Avem datoria să le oferim un mediu sigur și să fim vigilenți față de pericolele care îi amenință.

SUBIECTUL 3
În continuarea demersurilor menite să protejeze copiii și să întărească siguranța în mediul educațional, voi participa, alături de ministrul educației, domnul Daniel David, la o dezbatere dedicată unui subiect de actualitate și importanță majoră: combaterea violenței și a consumului de substanțe interzise în școli.
Punctul de plecare al discuției noastre este inițiativa recent lansată de Ministerul Educației – „Butonul roșu”, un sistem digital de raportare anonimă, destinat mediului școlar.
Acest mecanism stabilește o procedură clară pentru semnalarea anonimă a faptelor de violență, a suspiciunilor privind consumul de droguri, dar și a altor abateri de la normele de conduită din unitățile de învățământ preuniversitar. Scopul său este de a preveni și combate violența școlară.
Sistemul oferă elevilor, părinților și personalului din școli posibilitatea de a raporta, în mod anonim, orice situație de risc, fără a le fi afectate siguranța, intimitatea sau integritatea.
Mecanismul de raportare anonimă este construit pe principii esențiale:
· confidențialitateaidentității celor care sesizează,
· protejarea drepturilor tuturor părților implicate,
· respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal,
· precum și asigurarea unui climat educațional sigur și echitabil, lipsit de violență.
Sesizările pot fi făcute:
· prin cutia fizică de sesizări, amplasată în incinta școlii,
· prin formularul electronic disponibil pe site-ul oficial al unității de învățământ,
· sau printr-o adresă de e-mail dedicată
Toate sesizările vor fi analizate de Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței din cadrul școlii. În cazul în care sunt identificate fapte ce depășesc competențele acesteia, se va face notificarea instituțiilor abilitate, conform legii.
Consider că acesta este un pas concret și binevenitîn direcția prevenirii violenței, a bullyingului și a consumului de substanțe interzise în școli. Prin acest mecanism, elevii, profesorii și ceilalți angajați din sistemul educațional vor avea posibilitatea să semnaleze în mod confidențial situațiile grave, fără teama de represalii.
Raportările vor fi gestionate de persoane desemnate, prin canale oficiale și securizate, dedicate fiecărei unități de învățământ.
Îl felicit pe domnul ministru Daniel David pentru această inițiativă curajoasă și absolut necesară! Este un exemplu clar de asumare și responsabilitate în fața unei probleme reale cu care se confruntă școlile noastre.