Raluca Turcan: PNL are o măsură alternativă la vehiculata introducere a impozitului de 1% din cifra de afaceri (CP)

Raluca Turcan: PNL are o măsură alternativă la vehiculata introducere a impozitului de 1% din cifra de afaceri:  impozit redus de 10% pentru partea de profit în plus declarat, raportat la profitul de anul precedent.  Pentru restul obligației fiscale se va achita impozit de 16%.

În plus, contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, vor beneficia de o bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului datorat. Dar numai dacă nu înregistrează debite la nivelul bugetului general consolidat.

Propunerea noastră:

– încurajează operatorii economici să declare în integralitate profiturile,

– stimulează firmele să plătească la termen obligațiile fiscale.

IMPACTUL ACESTOR MĂSURI asupra veniturilor bugetului general consolidat (pe termen scurt, mediu și lung) va fi unul puternic pozitiv din următoarele considerente:

– Va genera un stimul puternic pentru declararea, în România, a valorii reale a profitului obținut, în scopul de a beneficia de cota redusă de impozit pentru diferența de profit;

– Va determina scăderea “exportului” profiturilor în zone fiscale avantajoase (cote mai reduse de impozitare), pentru că va fi mai avantajoasă declararea profitului impozabil și plata impozitului în România;

– Profitul impozabil suplimentar declarat în anul n+1 (mai mare decât în anul anterior – n) și impozitat cu 10%, va fi impozitat în anul n+2 cu 16%, determinând o creștere semnificativă a veniturilor bugetare din impozitul pe profit pe termen lung.

Raluca Turcan: Așadar, orice contribuabil care dorește ca în anul n+2 să beneficieze din nou de cota de 10%, va trebui să obțină, să calculeze și să declare un impozit și mai mare decât în anul n+1, iar cota de 10% se va aplica doar pentru profitul suplimentar din anul n+2. Contribuabilii care nu declară impozite mai mari decât în anul precedent vor plăti în continuare doar cota de impozit de 16%.

– Bonificația de 10% nu reprezintă doar un tratament non-discriminator față de bonificația de care beneficiază persoanele fizice pentru plata anticipată a obligațiilor fiscale (impozite locale), ci și un stimul suplimentar pentru respectarea calendarului trimestrial de încasări bugetare, în vederea acoperirii, în timp real, a surselor de finanțare pentru cheltuielile bugetare.

Ori de câte ori decidenții guvernamentali au considerat că prin majorări m ale regimului de impozitare și prin măsuri coercitive vor fi obținute venituri bugetare suplimentare, s-a dovedit a fi o eroare!

Realitatea economică a demonstrat contrariul – ori de câte ori s-au aplicat măsuri de simplificare și bonificații fiscale, conformarea fiscală voluntară a crescut, iar nivelul încasărilor din venituri fiscale la bugetul general consolidat s-a majorat.

Ar fi deosebit de grav să se adopte, din nou, măsuri eronate, orientate către companiile cu capital străin, sub false argumente naționaliste și într-o simplă și eronată logică electorală.

Raluca Turcan: Daele furnizate de Banca Națională a României și Camera de Comerț și Industrie a României arată foarte clar faptul că investițiile străine au pondere covârșitoare în economia națională, că zeci de mii de firme românești depind de comenzile marilor companii străine, că zeci de mii de firme au apărut și s-au dezvoltat grație companiilor străine, că sute de mii de locuri de muncă superioare sunt asigurate în aceste companii și că salturile tehnologice ale economiei României au fost sprijinite de transferurile de know how și tehnologie realizate de firmele străine.

Mai mult decât atât, un tratament diferențiat al operatorilor economici contravine atât Constituției României, cât și Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

167 de milioane de euro este suma contractelor semnate între Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă și administrația locală sibiană, în peste 120 de proiecte în localitățile din județ.

Sunt bani proveniți din PNRR (componentele C5 – Valul Renovării și C10 – Fondul Local) și din Programul Național de Investiții Anghel Saligny.

Sunt investiții directe în îmbunătățirea vieții oamenilor. Vom avea drumuri mai bune, apă curentă prin extinderea sau modernizarea rețelelor de apă-canal, copiii vor merge la creșe, grădinițe și școli mai sigure, dotate cu echipamente moderne pentru desfășurarea orelor și unde facturile la energie vor fi considerabil mai mici.

O infrastructură modernă înseamnă o viață mai bună pentru sibieni și atragerea de noi investitori în comunitățile noastre.

Prin toate aceste proiecte, pentru care au fost semnate deja cererile de finanțare, Guvernul oferă un sprijin real economiei și pieței muncii locale. Se vor crea mii de locuri de muncă noi și vor crește și bugetele locale.

Prin PNRR avem următoarea situație pe contracte:

•          C10 – Fondul Local – 104 proiecte semnate în valoare totală de 72,8 milioane de euro;

•          C5 – Valul Renovării – 21 de proiecte semnate și 2 în procedură de evaluare în suma totală de 53 de milioane de euro.

În plus, prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, Guvernul alocă fonduri consistente pentru lucrări de reabilitare și modernizare a drumurilor și podurilor, a rețelelor de apă-canal și de reabilitare a trotuarelor și iluminatului public.

•          Prin această linie de finanțare avem alocată pentru județul Sibiu suma de 42 milioane de euro pentru 17 proiecte. Alte 30 de proiecte sunt în lucru și așteaptă să fie semnate în viitorul apropiat.

Mă bucur că un program la care am lucrat împreună cu Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este astăzi pus în practică și oferă o centură de siguranță dezvoltării fiecărei comunități în parte. Prin PNRR fiecare român va beneficia, într-un fel sau altul, de un sprijin real, fie că vorbim de investiții în infrastructură, energie verde, locuri noi de muncă sau un sistem medical sau social la standarde europene.

Acestea sunt proiecte pentru oameni, semnate și finanțate pentru Sibiu în mandatul premierului liberal Nicolae Ciucă.

Toate aceste proiecte nu ar fi fost posibile fără primarii din Sibiu și fără Consiliul Județean care au lucrat la fiecare dosar din timp și pe umerii cărora sunt sute de proiecte care vor trebui gestionate cu maximă grijă față de banii publici.