Războiul de la granița României nu este o glumă!

Nu ar fi primul atac al Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a anexat în 2014 Peninsula Crimeea, iar în estul țării, forțele rusești și separatiștii înarmați de Moscova continuă luptele care au provocat peste 13.000 de morți.

Scopul? Proiecul lui Putin de restaurație a Marii Rusii și redesenarea sferei de influență în Europa de Est.

Tensiunile de la granița dintre Rusia și Ucraina s-au intensificat în ultimele luni, alarmând oficialii americani și occidentali.

127.000 de militari ruşi sunt, în prezent, dislocați la graniță, pregătiţi să invadeze Ucraina, cu tancuri, piese de artilerie și transportatoare de trupe.

Armata rusă mută sisteme de rachete 9K720 Iskander-M din Estul Îndepărtat în apropierea graniţei cu Ucraina.

Dialogurile diplomatice din ultimele săptămâni dintre Rusia și occident au eșuat.

NATO a respins ferm cerințele lui Putin: retragerea militarilor din ţările aliate care au aderat după 1997 (România, de exemplu) şi garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la Alianță.

Războiul hibrid a început deja!

Kiev-ul susține că are dovezi care arată implicarea Rusiei în atacul cibernetic care a vizat instituțiile guvernamentale ucrainiene, de săptămâna trecută.

Țările baltice se mobilizează.

Estonia este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO. Danemarca va oferi Ucrainei 22 de milioane de euro pentru a-şi întări sectorul securităţii.

Occidentul se pregătește.

Marea Britanie trimite cele mai moderne arme anti-tanc în Ucraina. SUA au anunțat un ajutor suplimentar pentru apărarea Ucrainei, în valoare de 200 de milioane de dolari.

Rusia și aliații săi reacționează.

Nave militare din Rusia, China și Iran vor efectua exerciții comune în Golful Persic. Mai mulţi militari şi echipamente ruseşti au ajuns la Minsk pentru exerciţiile din luna februarie.

Moscova a început să evacueze ambasada de la Kiev și personalul diplomatic din alte orașe ale Ucrainei.

Putin nu-şi dezvăluie următoarea mişcare, dar în Occident se aud semnale de război.

SUA au informaţii că Rusia pregăteşte o operaţiune sub steag fals în estul Ucrainei pentru a justifica o invazie. Comisia de apărare a Parlamentului Marii Britanii declară și ea că un atac asupra Ucrainei este inevitabil și iminent.

Există cel puțin 4 scenarii posibile pentru o invazie:

ocuparea completă a țării;

capturarea întregii zone de coastă a Ucrainei, de la Donețk până în Moldova, inclusiv a Odessei;

ocuparea coastei de la Donețk până în Crimeea, de-a lungul Mării Azov;

anexarea regiunii Donbas, ocupată în prezent de forțele ruse.

Indiferent de scenariu, NATO nu va interveni militar.

Și închei cu o întrebare:

Ce înseamnă pentru România un eventual război în Ucraina?

O reizbucnire a violențelor în estul Ucrainei ar aduce conflictul la 1.000 de kilometri de solul țării noastre. Distanța față de Crimeea ocupată și militarizată este de doar 400 de kilometri.

Joe Biden a anunțat că SUA vor crește prezența militară în Polonia, România și celelalte țări din est, dacă Rusia va invada Ucraina.

Suntem dispuși să dialogăm.

Am arătat asta la Geneva, la Bruxelles, la Viena și la Brest.

Pare, însă, că Putin nu mai vrea să negocieze.

Deci trebuie să acționăm!

Să pregătim sancțiuni cu impact mare, coordonate cu SUA și alți aliați împotriva Rusiei.

Să întărim securitatea statelor din estul Europei.

Să venim cu o strategie europeană de securitate, complementară cu NATO. A spus-o și Emmanuel Macron ieri, în plenul Parlamentului European.

Ca raportor al PE pentru bugetul anului 2023, voi crește liniile principale de finanțare ale UE pentru apărarea europeană.

Pentru mobilitate militară și investiții în infrastructură.

Pentru ca mutarea armamentului de la Constanța la Riga să nu mai dureze o lună.

Suntem responsabili de securitatea noastră, mai ales acum, când două ţări din vecinătatea noastră, Rusia şi Ucraina, stau cu armele pregătite pentru război.