Ruxandra Cibu Deaconu: România stă peste media europeană la un singur indicator legat de inovare: ponderea firmelor care nu au nicio intenție să inoveze. 72,8%, față de 31% media Uniunii Europene

Cifra apare în European Innovation Scoreboard 2026, publicat luna trecută de Comisia Europeană. În același document suntem pe locul patru în Uniune la accesul la internet de mare viteză și pe locul 27 din 27 la performanța generală în inovare.

Avem infrastructura. Avem oamenii, aproape o treime dintre absolvenți termină științe și inginerie. Ce se întâmplă cu ideile lor după ce apar rămâne partea nerezolvată.

M-am întâlnit săptămâna aceasta cu Ion-Gheorghe Petrovai, cofondator și director de inovare la FreshBlood HealthTech, o organizație din Cluj care sprijină de aproape zece ani startupurile românești din sănătate și care este, din 2018, hub-ul EIT Health pentru România.

Discuția s-a învârtit în jurul a trei întrebări la care România nu are încă răspunsuri clare. Cum ajunge o soluție validată dintr-un centru medical în celelalte? Cine o evaluează, în ce condiții și după ce criterii? Și cine o cumpără, atunci când cumpărătorul este o instituție publică?

Astăzi, răspunsul depinde aproape complet de perseverența fondatorilor și de deschiderea câtorva medici sau manageri. Nu de un traseu previzibil.

Am scris ieri despre Medical Pilot, aplicația dezvoltată la Cluj și Zalău care măsoară calitatea în endoscopia digestivă. E un exemplu bun tocmai pentru că nu e o poveste tristă. Trei oameni au pornit de la o teză de doctorat, au investit sute de mii de euro din bani proprii, au obținut certificările internaționale necesare și au ajuns cu produsul în funcțiune în trei centre medicale.

Au făcut tot ce trebuia făcut. Și totuși intrarea în sistemul public rămâne o chestiune de noroc.

Aici lucrurile devin măsurabile. Banca Mondială a analizat în 2022 ecosistemul antreprenorial românesc, la cererea Comisiei Europene, și a constatat că firmele mici depun oferte la 35% dintre contractele de achiziții publice, dar câștigă doar 5% dintre ele.

Raportul semnalează și o confuzie de fond în politicile publice: startupurile inovatoare sunt tratate ca niște întreprinderi mici și mijlocii obișnuite, deși au nevoi complet diferite. Printre recomandări apar un punct instituțional unic pentru ecosistemul de startupuri, instrumente de finanțare adaptate firmelor aflate la început și o reformă a achizițiilor publice, cu buget estimat de 400.000 de euro.

Partea de achiziții e cea mai relevantă pentru sănătate. Analiza recomandă verificarea faptului că firmele tinere nu sunt excluse prin criterii de calificare precum certificările ISO, că autoritățile nu supraspecifică licitațiile presupunând tehnologii vechi și eliminând astfel involuntar soluțiile noi, că licitațiile mari pot fi împărțite în loturi accesibile firmelor mici și că anunțurile apar cu timp suficient pentru ca acestea să poată răspunde.

Patru ani mai târziu, achizițiile de inovare reprezintă în România 8,1% din totalul achizițiilor publice, față de 10,5% media europeană.

Ce știu deja este că nu ducem lipsă de diagnostice. Avem raportul Băncii Mondiale din 2022, evaluarea Comisiei din 2026, o listă de intervenții recomandate, prioritizate și costate.

La dezbaterea pe care o pregătesc la Parlament pe tema indicatorilor de calitate în actul medical o să aduc și partea aceasta, pentru că sunt aceeași problemă privită din capete diferite. Nu putem cere spitalelor să măsoare calitatea dacă instrumentele care fac măsurarea posibilă nu au cum să ajungă la ele.

Petrovai spune că ecosistemul românesc de health tech a trecut de o sută de startupuri. Întrebarea pe care o duc mai departe nu e câte avem, ci câte dintre ele au ajuns vreodată într-un spital public.”, a transmis senatoarea USR Sibiu Ruxandra Cibu Deaconu.