VIDEO – Ciprian Ștefan: Bastionul mercenarilor (Soldisch) va fi Centrul ASTRA pentru educație

Ciprian Ștefan, managerul Complexului Muzeal ASTRA Sibiu, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la începutul acestei săptămâni, că își dorește ca Bastionul mercenarilor (Soldisch) să devină Centrul ASTRA pentru educație.

„Sper să vă fac o surpriză în ceea ce privește clădirea Bastionului și în luna mai și să vă invit împreună cu cei care ne-au sprijinit în realizarea lucrărilor. Vom face un DALI în acest an pentru că se impune ca urmare al unor lucrări de anvergură pe care le-am făcut, unde am descoperit multe și colegii noștri arheologi au identificat niște scări în interiorul grădinii. Va trebui să continuăm aceste săpături arheologice pentru a vedea ce tip de abordare trebuie să facem. Acolo va fi Centrul ASTRA pentru educație, un spațiu deschis pentru tot ceea ce înseamnă sistem educațional din Sibiu, dar și pentru toate categoriile de public din oraș, dar și pentru cei care ne vizitează orașul. Trebuie să dăm refresh orașului. Sibiul are nevoie de un restart urgent pe ceea ce înseamnă patrimoniu, cultură, acțiuni culturale și trebuie să gândim cum comunicăm și cum valorizăm altfel resursa existentă.”, a precizat Ciprian Ștefan.

Bastionul Soldisch din Sibiu, denumit și Bastionul Mercenarilor (în germană Soldischbastei), este un bastion construit în perioada 1622-1627 în orașul Sibiu și face parte din fortificațiile înglobate ulterior centurilor de apărare a orașului. El este situat în capătul vestic al fortificațiilor, pe strada Bastionului colț cu șoseaua Alba Iulia.

Este cronologic ultimul dintre bastioanele oraşului. În partea superioară are un brâu pronunţat care avea rolul de a împiedica sprijinirea scărilor de asalt. Bastionul este, ca dimensiuni, redus faţă de bastionul Haller. Este în formă de jumătate de treflă cu latura lungă orientată spre Aleea Filosofilor. Pe latura exterioară a bastionului este ataşată cea mai frumoasă stemă a oraşului pe o placă de marmură albă. Zidul bastionului mai păstrează pe latura de nord patru ghiulele încastrate în el.

Bastionul Soldisch a fost folosit în timpul luptelor cu turcii din secolul al XVII-lea, scăpând intact. În anul 1660, el a fost asediat de Gheorghe Rákóczi al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1660), care lupta cu un corp de oaste otomană condus de vizirul Ali Beg care-l susținea ca principe pe Acațiu Barcsay, fiind bombardat cu ghiulele incandescente. Pe zidurile sale se mai află și în prezent cinci ghiulele..

Bastionul Soldisch a fost construit din cărămidă și umplut cu pământ pentru a oferi o bună protecție în fața tirurilor de artilerie. El avea cea mai mică suprafață dintre cele cinci bastioane înglobate ulterior centurilor de apărare ale orașului. Zidurile au o grosime de 2 metri și o înălțime maximă de 10 metri. Au fost realizate cazemate cu deschideri pentru tunuri. La circa 1 metru de limita superioară, zidurile au fost prevăzute cu distanțiere din piatră, pentru a împiedica așezarea scărilor de asediu. Pe platforma pentagonală erau amplasate tunuri.