VIDEO – Comunicarea parlamentarilor sibieni, între conferințe regulate și „aleși fantomă”

Din totalul de 464 de parlamentari ai României (134 senatori și 330 deputați), județul Sibiu este reprezentat de nouă demnitari: trei senatori – Ruxandra Cibu Deaconu (USR), Luminița Păucean Fernandes (AUR) și Nicolae Neagu (PNL) – și șase deputați – Adrian Echert (USR), Fabian Radu (AUR), Bogdan Trif (PSD), Raluca Turcan (PNL), Sebastian Kroncsiș (POT) și Ion Nicolae-Mirel (SOS). Cu toate acestea, comunicarea publică a mai mult de jumătate dintre parlamentarii sibieni este aproape inexistentă. Conferințele de presă rămân un „lux”, oferit în mod constant doar de două dintre reprezentantele județului. Deputata PNL Raluca Turcan este cea mai activă, organizând conferințe de presă la intervale de două săptămâni sau lunar, în funcție de subiectele abordate. Senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu comunică mai rar, de obicei la câteva luni, atunci când prezintă rapoarte de activitate sau proiecte legislative importante. Precizăm că, astăzi, senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a organizat prima conferință de presă din acest an susținută de un parlamentar care reprezintă județul nostru în Parlament.

Un nivel ridicat de vizibilitate are și deputatul USR Adrian Echert, care, deși a susținut anul trecut doar câteva conferințe de presă, este foarte activ pe rețelele de socializare. Tot prin comunicate de presă și postări online comunică frecvent deputatul PSD Bogdan Trif, care a transmis recent un comunicat privind o dezbatere organizată la Roșia cu reprezentanții asociațiilor zootehnice și agricole din județ, având ca temă Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur. Activă în mediul online este și senatoarea AUR Luminița Păucean Fernandes, în timp ce senatorul PNL Nicolae Neagu oferă ocazional informații despre activitatea sa.

În contrast, există și parlamentari aproape invizibili în afara campaniilor electorale. Deputatul AUR Fabian Radu, alături de deputații Sebastian Kroncsiș (POT) și Ion Nicolae-Mirel (SOS), aceștia apar public doar în perioadele electorale, lipsind din spațiul public și din dialogul constant cu presa și cetățenii.

În cadrul unei conferințe de presă organizată joi, 22 ianuarie, senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu a vorbit despre rolul Parlamentului și despre activitatea sa legislativă, subliniind că scopul Legislativului nu este „producerea de legi pe bandă rulantă”, ci îmbunătățirea cadrului legislativ acolo unde este necesar. Ea a precizat că raportul său de activitate pentru ultimul trimestru al anului trecut include 25 de proiecte de lege, dintre care a evidențiat un proiect inițiat împreună cu deputata USR Oana Morariu, pornit din județul Sibiu, ce vizează eliminarea impozitării contribuțiilor persoanelor vulnerabile către furnizorii de servicii sociale.

În prezent, în Parlamentul României sunt 464 de parlamentari. Dacă fiecare dintre aceștia ar depune doar două proiecte legislative pe an, asta ar însemna aproape 1.000 de proiecte de lege anual. Într-un mandat de patru ani, ar fi aproape 4.000 de legi scrise și depuse doar de parlamentari. Vă dați seama că ar fi un volum imens, care ar sufoca legislativ România, și nu am luat în calcul ceilalți inițiatori.

De aceea, aș vrea să spun doar atât: scopul Parlamentului nu este să producă legi pe bandă rulantă, ci să legifereze doar acolo unde este necesar, de multe ori fiind mai important să îmbunătățim legislația existentă decât să o suplimentăm. Evident că sunt și excepții. Avem în prezent, în România, peste 12.000 de legi primare, iar anual sunt adoptate alte aproximativ 200–300, jumătate dintre acestea fiind inițiate de Guvern. Nu este un scop în sine să le înmulțim.

Să nu uităm că noi suntem acolo ca reprezentanți ai cetățenilor: mergem să votăm sau să amendăm legile așa cum credem că își doresc cei care ne-au trimis acolo sau cei care au avut încredere în noi. Port răspunderea celor peste 30.000 de sibieni care m-au votat și cred că îi reprezint cu mândrie și onoare.

Scrierea unui proiect de lege necesită destul de mult timp, începând cu identificarea clară a temei și a contextului juridic pe care urmează să îl modifice, colaborarea cu juriști pentru o redactare clară și fără echivoc, discutarea lui în grupuri tematice, dezbateri publice, analizarea în partid pentru susținere și abia apoi intrarea în procesul legislativ din Senat și din Camera Deputaților.

Cele mai multe inițiative legislative sunt rezultatul discuțiilor și colaborărilor cu entități diverse – asociații, grupuri de cetățeni, mediul de afaceri. Eu, personal, nu semnez ca inițiator niciun proiect dacă nu reușesc să îl parcurg cu atenție și dacă nu sunt convinsă de utilitatea și impactul său asupra domeniului respectiv.

Raportul meu de activitate pentru ultimul trimestru al anului trecut cuprinde 25 de proiecte de lege la care am fost inițiator sau semnatar. Dintre acestea, aș remarca proiectul realizat împreună cu colega mea, deputata USR Oana Morariu. Este un proiect care a pornit de aici, din județul Sibiu, de la o discuție cu o asociație activă în zona serviciilor sociale și prin care eliminăm impozitarea contribuțiilor persoanelor vulnerabile făcute către furnizorii de servicii sociale pentru îngrijire și tratament.

Întrebată despre lipsa de comunicare a altor parlamentari sibieni, Ruxandra Cibu Deaconu a evitat să comenteze activitatea colegilor săi. „Pot să vorbesc despre activitatea pe care o desfășor eu la Parlament. Legat de activitatea celorlalți parlamentari, o să vă rog să vorbiți cu dânșii, pentru că nu pot să emit o părere despre ce fac ceilalți parlamentari”, a declarat senatoarea USR.

Situația readuce în discuție relația dintre aleșii sibieni și cetățeni, precum și rolul comunicării publice într-un mandat parlamentar care ar trebui să fie permanent conectat la nevoile comunității, nu doar în perioadele electorale.