VIDEO – Irina Mateescu: Moașele în România sunt o specie pe cale de dispariție – Femeile nu au acces la educație sexuală, contracepție și avort

România se află într-o criză gravă a profesiei de moașă, cu un deficit estimat la aproximativ 4.000 de moașe, iar acest lucru afectează semnificativ calitatea serviciilor de sănătate maternă și reproductivă. Moașele ar putea contribui la scăderea mortalității materne și neonatale, la prevenirea sarcinilor la minore, la reducerea infecțiilor cu transmitere sexuală, la creșterea ratei de nașteri naturale, dar și la îmbunătățirea educației pentru sănătate, inclusiv prin programe de vaccinare anti-HPV și educație sexuală. Din păcate, în România, această profesie se află într-o zonă de necunoaștere și de recunoaștere parțială, ceea ce limitează accesul femeilor la servicii de sănătate de calitate. Problema a fost adusă în discuție recent la Parlamentul European de europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță, în cadrul unui panel intitulat „Strategii eficiente pentru drepturile femeilor în UE: de la schimbarea mentalităților la politici concrete”. Evenimentul a reunit o delegație din România, formată majoritar din femei, profesioniști din domeniul jurnalismului, ONG-uri, business, dar și studenți. În cadrul panelului, Irina Mateescu, președinta Asociației Moașelor din România și activistă pentru drepturile femeilor, a prezentat dificultățile cu care se confruntă profesia de moașă în România, subliniind faptul că majoritatea celor care ar putea practica această profesie nu o fac din cauza lipsei de educație și infrastructură.

„România are un deficit de aproximativ 4.000 de moașe. Avem un număr insuficient de specialiști care ar putea contribui semnificativ la reducerea mortalității materne și neonatale, la prevenirea sarcinilor la minore și la îmbunătățirea educației sexuale. În multe țări europene, moașele joacă un rol central în sănătatea reproductivă, dar în România, această profesie este încă privită cu neîncredere”, a declarat Irina Mateescu.

Aceasta a subliniat și importanța educației sexuale timpurii și accesului la servicii de planificare familială și avort. Potrivit acesteia, educația sexuală ar trebui să înceapă în grădinițe și să continue pe parcursul educației formale, implicând atât băieții, cât și fetele. „Noi începem educația sexuală cu educatoarele de grădiniță. Explicăm copiilor, încă de mici, noțiuni fundamentale despre corpul lor, iar acest lucru ajută la prevenirea abuzurilor și a sarcinilor minore”, a mai adăugat Mateescu.

Un alt punct important abordat de Irina Mateescu este accesul la avort, care în România nu este garantat în totalitate, chiar și pentru femeile educate și cu venituri suficiente. „Femeile din România care își doresc un avort nu au întotdeauna acces la acesta, indiferent de nivelul lor educațional sau financiar. Chiar și în cazul avortului medicamentos, care este mult mai simplu și mai sigur decât cel chirurgical, există o mare reticență din partea autorităților”, a declarat aceasta. În unele țări europene, precum Franța, moașele au dreptul de a efectua avorturi, însă în România, acest drept nu există.

Problema educației sexuale și accesului la servicii de sănătate reproductivă se află într-o situație de impas, în ciuda necesității evidente de reformă. „În România, nu avem educație sexuală adecvată, nu avem acces la contracepție gratuită și nici la consiliere pentru avort. Femeile minore care rămân însărcinate nu beneficiază de educație sexuală corespunzătoare și, de multe ori, nu au nici măcar acces la avort”, a mai spus Irina Mateescu. În plus, statisticile arată că aproximativ 50% din nașterile la minore nu sunt documentate corespunzător, iar lipsa de date și de acțiuni pentru protejarea acestor tinere este îngrijorătoare.

Deși avortul este legal în România, accesul la servicii este adesea îngreunat, iar educația sexuală și contracepția sunt subfinanțate. Situația este cu atât mai gravă cu cât în multe țări europene, avortul este realizat într-un cadru reglementat, iar femeile beneficiază de servicii publice de planificare familială și educație sexuală. „Moașele din Danemarca, Spania și Italia au dreptul să ofere servicii de planificare familială și să efectueze avorturi, însă în România suntem o specie pe cale de dispariție. Dacă nu luptăm pentru drepturile noastre, vom rămâne într-o țară în care femeile sunt privite ca victime ale unei societăți care nu le oferă protecție”, a subliniat Irina Mateescu.

Această situație trebuie schimbată prin politici educaționale și de sănătate publică clare și coerente, care să sprijine profesia de moașă și drepturile reproductive ale femeilor. România are toate resursele pentru a îmbunătăți accesul la servicii de sănătate reproductivă și educație sexuală, dar este nevoie de voință politică și implicare din partea autorităților și a societății civile pentru a face acest lucru posibil.