VIDEO – Raluca Turcan: Clasa politică și presa discută adesea despre conflicte politice, negocieri, împărțiri de funcții sau calcule electorale

Deputata PNL de Sibiu Raluca Turcan a declarat vineri, 30 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Sibiu, că tragediile recente în care sunt implicați minori nu trebuie tratate emoțional sau strict penal, subliniind că soluțiile reale țin de responsabilitatea familiei, educație, sănătate mintală și capacitatea statului de a interveni rapid și coordonat pentru prevenirea violenței în rândul copiilor.

Clasa politică și presa discută adesea despre conflicte politice, negocieri, împărțiri de funcții sau
calcule electorale. Mult prea rar însă vorbim despre problemele reale ale oamenilor, ale familiilor
și ale comunităților.
Cazul recent, în care un copil de 13 ani a ucis un alt copil, este un semnal de alarmă major. Nu
este un incident izolat și nu este doar o problemă penală. Este o problemă de societate, care
ține de educație, sănătate mintală, capacitatea statului de a interveni la timp.
Trebuie spus un lucru incomod, dar necesar: La minori, familia are responsabilitatea principală.
Părinții sunt cei care răspund în primul rând de educația, echilibrul emoțional și valorile copilului.
Statul poate sprijini, poate interveni, dar nu poate înlocui familia.
Un copil nu este o realizare care se bifează pentru că „așa cere societatea”. Un copil este o
responsabilitate. Și nu poate fi crescut exclusiv de bunici, ecrane sau bone – pentru cei care își
permit.
În acest context, vreau să fiu foarte clar: scăderea vârstei răspunderii penale pentru minori nu
poate fi tratată emoțional, sub presiunea momentului. Nu cred că este soluția. Este un subiect
extrem de complex, care necesită analize serioase și dezbateri cu psihologi, psihiatri, specialiști
în educație și protecția copilului.
Există state care au scăzut acest prag și care astăzi discută revenirea asupra deciziei,
constatând că soluția penală aplicată prea devreme duce la mai multă recidivă, nu la mai multă
siguranță.
În Europa, vârsta răspunderii penale variază între 10 ani în Anglia și 16 ani în țările nordice.
România, cu pragul de 14 ani, se află la mijloc.
Ceea ce lipsește astăzi în România nu este o pedeapsă mai dură, ci o reacție rapidă, coerentă
și coordonată a statului, începând cu școala și comunitatea.
Avem nevoie de:
– proceduri clare la nivel local atunci când apar cazuri de violență la minori;
– intervenție timpurie;
– consiliere psihologică reală prin consilierii școlari;
– pregătirea elevilor, părinților și profesorilor pentru reintegrarea în siguranță a minorilor care au
comis fapte grave.
Nu avem suficienți specialiști pregătiți pentru intervenții în situații de criză. În plus, copiii au
acces aproape necontrolat la conținut extrem de violent, inclusiv online. În unele state
europene, minorilor sub 16 ani le este interzis accesul pe rețelele sociale. România nu are încă
un cadru ferm, deși există o lege adoptată de Senat, care sper să fie votată cât mai curând și de
Camera Deputaților.
Există soluții testate în alte state, axate pe prevenție, nu pe reacție tardivă:
– centre terapeutice securizate pentru minori cu comportament violent sever, distincte de
penitenciare și de școli;
– separare temporară, acolo unde riscul este major, dar în scop terapeutic, nu punitiv;
– echipe interdisciplinare care să includă sănătate mintală, educație, protecție socială și justiție;
– programe de intervenție timpurie în școli și comunități, cu profesori formați să recunoască
semnele de risc: izolare, agresivitate, comportamente compulsive.
Siguranța copiilor și a comunităților nu se construiește prin soluții simple și dure, ci prin politici
publice mature, coordonate și umane.
Despre aceste lucruri trebuie să vorbim mai des – nu doar atunci când se întâmplă tragedii.