Zeci de monumente istorice din județul Sibiu sunt în pericol de colaps

By Mihai Nitu On iun. 29, 2026

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu atrage atenția asupra stării alarmante în care se află numeroase monumente istorice din județ. Deși, în ultimii zece ani, au fost clasate 19 noi monumente istorice, instituția avertizează că simpla clasare nu este suficientă pentru salvarea patrimoniului, zeci de clădiri fiind deja în stare de precolaps sau colaps.

Vezi AICI lista completă a monumentelor

Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Sibiu a prezentat un bilanț al activității de protejare a patrimoniului construit din județ, subliniind atât progresele înregistrate în procesul de clasare a monumentelor istorice, cât și problemele grave generate de degradarea continuă a unor imobile de patrimoniu.

Vezi AICI lista competă a monumentelor istorice abandonate

Potrivit instituției, în perioada 2015 – prezent au fost demarate procedurile de clasare pentru 30 de imobile, iar 19 dintre acestea au dobândit statutul oficial de monument istoric prin publicarea ordinelor de clasare în Monitorul Oficial. Dintre acestea, șapte monumente sunt încadrate în grupa valorică A, de importanță națională și universală, iar 12 în grupa B, de importanță locală.

Vezi AICI lista imobilelor clasate ca monument istoric

Printre monumentele clasate în ultimii ani se numără Casa Lucian Blaga din Sibiu, Casa doctorului Ioan Piuariu Molnar din Sadu, Vila Noica din Păltiniș, Baia Populară din Sibiu, precum și mai multe biserici și clădiri istorice din județ. În prezent, alte șapte imobile se află în procedură de clasare, inclusiv fostul sediu al Comandamentului Corpului 12 al Armatei austro-ungare din centrul municipiului Sibiu.

În același timp, DJC Sibiu monitorizează permanent starea monumentelor istorice și avertizează că numeroase clădiri se află într-o stare avansată de degradare. Lista cuprinde monumente aflate în abandon, precolaps sau chiar colaps, precum Casa de pe strada Mitropoliei nr. 7, Ansamblul fostei fabrici Andreas Rieger, Casa de vară Brukenthal, fostul Han „La Mielul Alb”, Turnul Fierarilor, dar și monumente din localitățile Alțâna, Boarta, Buia, Micăsasa, Slimnic, Dumbrăveni sau Velț.

Instituția subliniază că simpla clasare juridică a unui monument nu garantează și salvarea acestuia. Lipsa întreținerii, dezinteresul unor proprietari și lipsa monitorizării tehnice conduc, în timp, la degradarea ireversibilă a clădirilor istorice. În acest context, Direcția pentru Cultură propune introducerea scanărilor 3D și a senzorilor pentru monitorizarea monumentelor aflate în risc, simplificarea procedurilor pentru lucrările de punere în siguranță, dezvoltarea școlilor de meserii tradiționale și modificarea legislației pentru a facilita intervențiile de urgență.

Un exemplu recent este prăbușirea unei porțiuni de aproximativ 18 metri din zidul incintei Bisericii Evanghelice Fortificate din Moșna, în urma ploilor abundente din luna iunie. După incident au fost delimitate zonele periculoase, au fost suspendate vizitele turistice și au fost mobilizați specialiști pentru evaluarea structurii monumentului.

Reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură concluzionează că protejarea patrimoniului construit nu se poate rezuma la acordarea statutului de monument istoric, ci necesită monitorizare permanentă, investiții și intervenții rapide pentru a preveni pierderea unor clădiri cu valoare istorică și culturală pentru județul Sibiu.

„Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu este singurul serviciu public deconcentrat al Ministerului Culturii în teritoriu și funcționează în baza HG nr. 90 din 2010, cu completările și modificările ulterioare. Principala atribuție este protejarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și a bunurilor din patrimoniul cultural national, iar în domeniul clasării patrimoniului cultural imobil și mobil, Direcțiile Județene pentru Cultură au rolul de a identifica bunurile de valoare și de a gestiona faza inițială a procedurii administrative. Ele nu emit ordinul final de clasare, ci coordonează întregul proces la nivel local și anume: declanșează procedura de clasare, întomesc dosarul care se înaintează către Direcția Monumente Istorice din Minister pentru a fi analizat în cadrul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, comunică oficial proprietarilor declanșarea procedurii și aplicarea regimului juridic de monument istoric pe perioada analizei.

Din 2015 până în prezent, Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu a demarat procedura de clasare pentru 30 de imobile (Anexa 1) dintre care 19 au fost finalizate prin publicarea Ordinului de clasare în Monitorul Oficial.

Clasarea imobilelor este procedura juridică și administrativă prin care un bun care prezintă valoare istorică, arhitecturală, arheologică sau artistică dobândește statutul de monument istoric. Această decizie atestă că imobilul prezintă o importanță deosebită pentru patrimoniul cultural, arhitectural sau istoric, urmând să fie înscris în Lista Monumentelor Istorice. Conform Normelor Metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice procedura de clasare se declanşează din oficiu pentru bunurile imobile aflate în proprietatea: statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cultelor religioase, descoperite întâmplător / în cadrul unor cercetări arheologice sistematice sau la cererea: proprietarului bunului imobil, primarului localităţii, a consiliului local sau judeţean, a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, a Comisiei Naţionale de Arheologie sau a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a asociaţilor şi fundaţiilor legal constituite, cu activitate în domeniul protejări monumentelor istorice și instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu.

Din cele 30 de imobile: 8 au fost declanșate din oficiu, 10 la cererea proprietarilor și 12 la cererea unor O.N.G.-uri. Din cele 19 imobile a căror procedură a fost finalizată, în funcție de grupa valorică, 7 au fost clasate în grupa A și 12 în grupa B, iar în funcție de categoria monumentului 3 au fost clasate în categoria IV – case memoriale și 16 – în categoria II – arhitectură.

Semnificația codului din L.M.I.

Diferența dintre grupa A și grupa B: Monumentele de Grupa A sunt finanțate prioritar de la bugetul de stat și au importanță națională și universală. Grupa B definesc identitatea culturală a comunității locale și ar trebui finanțate de autoritățile locale.

Procesul de clasare începe odată cu înștiințarea de clasare trimisă către proprietar, moment în care timp de un an de zile imobilul are statut de monument istoric. Clasarea se face pe baza unui dosar complex care include cercetări de natură istorică, arhitecturală, juridică și tehnică.

Evaluarea imobilelor cuprinde 4 criterii:

criteriul vechimii;
criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică;
criteriul referitor la frecvență (raritate și unicitate);
4. criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică.

Zonele de Protecție ale Monumentelor Istorice

O dată cu întocmirea dosarului de clasare se delimitează și zona de protecție a monumentului istoric. Delimitarea zonei de protecție a monumentelor istorice are rolul de a crea o zonă-tampon în jurul acestora care să împiedice intervențiile agresive, degradarea fizică și alterarea vizibilității și a asigura atât conservarea integrată a clădirilor de patrimoniu, cât și punerea lor în valoare în cadrul natural sau construit.

De exemplu: dacă lângă un edificiu monument istoric cu un nivel se construiește o clădire din sticlă și beton de 8-10 etaje, valoarea vizuală a monumentului este distrusă. Zona de protecție asigură menținerea scării urbanistice, a materialelor și a regimului de înălțime din jur.

În cazul în care monumentul nu a beneficiat de un dosar de clasare și o zonă de protecție, legea instituie o protecție automată, implicită, în lipsa unui studiu de delimitare aprobat:

Urbane (100m): Protejează fronturile stradale strânse.
Rurale (200m): Protejează silueta satului tradițional
Extravilan (500m): Protejează peisajul cultural și liniile de orizont (ex: siturile arheologice sau mănăstirile izolate).

În interiorul acestor perimetre, orice lucrare de construire, desființare, asfaltare, reabilitare și extindere rețele edilitare sau montare de stâlpi rețele electrice s.a. este condiționată de obținerea Avizului / Acordului D.J.C. Sibiu / Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (C.Z.M.I. nr. 9).

LEGISLAȚIE

Legea nr. 422/2001: interzice categoric distrugerea, degradarea, profanarea sau modificarea neautorizată a monumentelor. Ea stipulează că toate intervențiile se fac doar de către specialiști (arhitecți, structuriști, restauratori) atestați de Ministerul Culturii.
Ordinul nr. 2260/2008: Explică pașii birocratici: Clasarea poate fi declanșată din oficiu (de către Direcția pentru Cultură) sau la cererea proprietarului, a unei asociații sau a primăriei. Din momentul notificării declanșării procedurii, clădirii i se aplică regimul de monument istoric pe o perioadă de maximum 12 luni (regim de protecție provizorie).
Drepturi și Obligații:
- Obligații: Proprietarul este direct responsabil civil sau penal dacă lasă clădirea să se prăbușească. Nu are voie să schimbe destinația imobilului fără aviz.
- Facilități: Scutirea de impozit pe clădire și teren reprezintă o pârghie financiară importantă pentru a compensa costurile mari de întreținere. De asemenea, proprietarii pot accesa fonduri europene sau granturi guvernamentale dedicate restaurării.

Infracțiuni și Sancțiuni Penale

Faptele cele mai grave care afectează integritatea fizică a unui monument istoric sau a zonelor sale de protecție sunt considerate infracțiuni.

Distrugerea și degradarea monumentelor:

- Fapta: Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui imobil clasificat ca monument istoric.
- Pedeapsa: Închisoare de la 1 la 5 ani (conform art. 253 din Codul Penal – Distrugerea, cu agravantă pentru bunuri din patrimoniul cultural).

Executarea de lucrări fără aviz sau autorizație:

Fapta: Realizarea de intervenții, modificări, extinderi sau desființări asupra monumentelor sau în zonele lor de protecție (raza de 100m/200m/500m) fără avizul Ministerului Culturii sau fără autorizație de construire.
Pedeapsa: Închisoare de la 3 luni la un an sau amendă penală.
Măsură complementară obligatorie: Instanța judecătorească sau autoritățile pot dispune desființarea lucrărilor nelegale și aducerea imobilului la starea inițială pe cheltuiala exclusivă a făptuitorului.

Contravenții și Amenzi Administrative

Nerespectarea obligațiilor de întreținere, notificare și protecție curentă atrage răspunderea contravențională. Amenzile au fost actualizate pentru a descuraja abandonul imobilelor.

Lăsarea monumentului în stare de degradare (Abandonul):

Fapta: Neasigurarea de către proprietar sau titularul dreptului de administrare a pazei, întreținerii, conservării și punerii în siguranță a monumentului (situație direct legată de cazurile de precolaps).
Amenda: De la 000 lei la 10.000 lei.

Nerespectarea obligației de notificare:

Fapta: Neanunțarea Direcției Județene pentru Cultură în termen de 15 zile cu privire la schimbarea proprietarului, darea în închiriere sau apariția unor degradări majore (cum a fost cazul prăbușirii parțiale de la Moșna).
Amenda: De la 500 lei la 5.000 lei.

Neaplicarea barierelor și semnelor de marcaj:

Fapta: Neamplasarea pe monument a însemnului oficial distinctiv („Sigiliul de monument istoric”).
Amenda: De la 000 lei la 8.000 lei.

Refuzul accesului specialiștilor:

Fapta: Interzicerea accesului reprezentanților Ministerului Culturii pentru inspectarea stării fizice a monumentului sau pentru controlul lucrărilor.
Amenda: De la 000 lei la 8.000 lei.

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu întocmește periodic o listă cu imobilele aflate în stare de precolaps și colaps din jud. Sibiu (Anexa 2) și monitorizează starea monumentelor istorice (Anexa 3)

În fiecare an Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu încearcă să identifice valori de patrimoniu care îndeplinesc criteriile de clasare și să întocmească liste pentru fiecare UAT din jud. Sibiu.

CAZ RECENT – Prăbușirea Zidului Incintei Bisericii fortificate din Moșna

În noaptea de 12 spre 13 iunie 2026, o porțiune semnificativă de aproximativ 18 metri din zidul exterior al incintei fortificate s-a prăbușit brusc. Această structură asigura stabilitatea perimetrală în proximitatea a două turnuri istorice. Prăbușirea a survenit în urma unor fenomene meteo intense (ploi abundente repetate care au saturat solul și structura de zidărie). Apa infiltrată în nucleul zidului (făcut din piatră de râu și mortar de var) a exercitat o presiune hidrostatică uriașă, dublată de greutatea proprie a pământului din spatele zidului de sprijin.

Au fost luate măsuri de urgență:

– delimitarea și securizarea perimetrului de către autorități.

– suspendarea imediată a vizitelor turistice și ghidate.

– Mobilizarea specialiștilor Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. și ai Ministerului Culturii pentru investigarea cauzelor structurale. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate – monument istoric cu codul SB-II-a-A-12471 are următoarele componente:

– Biserica evanghelică fortificată, cu turn-clopotniță și încăpere pentru provizii cod LMI SB-II-m-A-12471.01

– Incintă fortificată cu turnuri, bastioane, capelă, încăperi pentru provizii, turn de poartă, zwinger – cod LMI SB-II-m-A-12471.02

Biserica este una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486, realizată parțial de celebrul pietrar Andreas Lapicida. Interiorul păstrează bolțile și arcele gotice, iar altarul, realizat în jurul anului 1520, este unul dintre cele mai valoroase elemente. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobează și o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniță masiv, situat la circa 2 m vest de biserică, clopotul fiind turnat în anul 1515. Altarul poliptic, executat de Vincentius (1521), se află azi la biserica evanghelică luterană din Cincu.

CONCLUZII

Clasarea fără monitorizare periodică structurală /seismică activă nu oprește degradarea fizică și lipsa de inters a proprietarilor în protejarea monumentelor istorice.

Clasarea juridică este doar primul pas; protecția reală este un proces tehnic continuu.

PROPUNERI

Implementarea de scanări 3D și senzori de monitorizare pe monumentele aflate în precolaps. Utilizarea scanărilor laser (LiDAR) periodice permite inginerilor să observe deplasări ale zidurilor de chiar și câțiva milimetri, detectând starea de precolaps înainte ca zidul să crape vizibil.
Simplificarea birocrației pentru avizarea intervențiilor de prim ajutor (sprijiniri de urgență).
Crearea de parteneriate public-private destinate exclusiv punerii în siguranță a patrimoniului din mediul urban și rural sibian.

Intervenții de prim ajutor în paralel cu elaborarea documenațiilor. Modelul de succes al asociațiilor care pun rapid în siguranță acoperișuri trebuie extins și finanțat direct de autoritățile statului.
Revitalizarea școlilor de meserii tradiționale (restaurare, dulgherie istorică, pietrărie, feronerie) este esențială pentru a asigura forța de muncă specializată capabilă să prevină colapsul monumentelor.
Îmbinarea tehnicilor tradiționale (tencuieli pe bază de var cald, fasonarea manuală a bârnelor) cu tehnologii moderne de diagnosticare (scanare laser 3D, termografie, software BIM pentru monumente).
Introducerea și definirea clară a meseriilor specifice precum „dulgher de patrimoniu”, „pietrar restaurator” sau „sobar specializat în cahle istorice”.
Modificarea legislației achizițiilor publice astfel încât proiectele de restaurare finanțate din bani publici să poată fi atribuite doar firmelor care demonstrează că au în echipă absolvenți ai școlilor de meserii de patrimoniu.
Programe intensive de vară și diplome avansate în meșteșuguri tradiționale de construcții, susținute direct de comunitățile locale și de sectorul imobiliar istoric.
Crearea și facilitarea deschiderii unor ateliere de dulgheri, tâmplari, zidari, fierari s.a. în Orașul de Jos,

Patrimoniul imobil al județului Sibiu este o resursă economică majoră (prin turism cultural). Protejarea lui prin clasare și mentenanță tehnică nu este o cheltuială, ci o investiție directă în viitorul comunității.

Director Executiv,

Ilie Dan Nanu