În urmă cu aproape două decenii, Biserica Ortodoxă Română se bucura de o încredere de peste 90%, iar anul trecut a ajuns la 58%. Ultimul scandal care afectează imaginea cultului este cel al chipului Patriarhului Daniel turnat pe clopotul Catedralei Neamului.
Mașinile scumpe
Doar dacă ne oprim doar la Patriarhul Daniel, acesta a folosit în ultimii ani limuzine Mercedes, Volkswagen și BMW. De fapt, majoritatea liderilor BOR apelează la mașini străine și scumpe. Reprezentanții Bisericii ne-au transmis că acest reproș, al mașinilor scumpe, este neserios, atât timp cât automobilele sunt ale BOR și nu ale patriarhului. Mai mult, “preotul este un membru al societății de astăzi. Trebuie să se miște cât mai rapid și într-o cât mai bună siguranță. Nu cred că este o critică valabilă care ni se aduce”, ne-a răspuns un reprezetant al Bisericii.
Ca un exemplu haios, dar care nu poate fi generalizat, în urmă cu doar câțiva ani, părintele Robertino Oprea, de la biserica Vărăști, din județul Giurgiu primise cumva cadou un Maserati Quattroporte, care costa aproximativ 200.000 de euro. Ulterior, părintele și-a luat și un BMW Seria 7.
Apariţia chipului Patriarhului Daniel pe clopotele destinate Catedralei Neamului este doar una din multe controverse în care a fost implicată Biserica Ortodoxă Română (BOR) în ultimii ani. Criticii Bisericii nu s-au sfiit să judece excesele preoților și să le considere faptele un fel de chip cioplit pe care și le fac aceștia. Doar în “Cele zece poruncii” ale morale creștine, a doua poruncă impune simbolic tocmai „să nu-ți faci chip cioplit”.
Aceste dileme ale preoților care trebuie să facă parte dintr-o societate tot mai modernă, dar și să respecte morala simplistă a Bibliei, i-a făcut pe mulți reprezentanți ai Bisericii să primească critica publică. Așa se face că, din 2003, când cota de încredere a românilor în Biserica era la 90%, mai mult decât în orice altă instituţie, să ajungă la 58%. Conform unui sondaj IRES realizat în 2016 acesta era procentul de încredere de care se mai bucura BOR. Este cel mai jos punct atins de Biserica de când se fac astfel de măsurători în România, spun sociologii.
Chipul patrairhului pe clopot
Să revenim la ultimul scandal care a afectat imaginea BOR. Apariţia chipului Patriarhului Daniel pe clopotele pentru Catedrala Neamului. Reprezentanții Bisericii spun că aceasta este o tradiţie justificată de importanţa gestului făcut de ctitorul spiritual al lăcaşului de cult. “Chipul patriarhului, alături de alte două însemne de pe clopot, respectiv Steaua şi Crucea patriarhală, reprezintă pecetea ascunsă pe care nu o vede nimeni, niciodată, ţinând cont de înălţimea la care se montează, a explicat”, pentru News,ro, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu.
„Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este ctitorul spiritual al Catedralei Neamului. Este o tradiţie justificată de importanţa gestului făcut pentru ridicarea noului lăcaş de cult. Nu este un gest de mândrie, aşa cum încearcă să creadă unele persoane. Este o pecete ascunsă la care nu ajunge nicio privire niciodată, ştiind unde sunt montate clopotele”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei în legătură cu turnarea în bronz a chipului Patriarhului, pe exteriorul clopotelor de la Catedrala Neamului.
Taxele bisericești
Conform sondajului realizat anul trecut de IRES, românii care și-au pierdut în ultimele două decenii încrederea în Biserică sunt deranjaţi de faptul că li se cer bani atunci când se căsătoresc, când merg să boteze un copil ori să-şi îngroape morţii. Reprezentanții bisericilor spun că aceste “taxe” sunt necesare pentru întreținerea lăcașului de cult, dar și pentru fapte filantropice.
Nu plătesc impozite
Faptul că BOR nu achită dări la bugetul public este o altă critică adusă cultului. Însă, reprezentanții Bisericii amintesc că toate cultele din România beneficiază de aceste reguli.
„Având în vedere rolul important al cultelor religioase în viaţa socială a unui popor, pe lângă sprijinul financiar acordat de la bugetul public, statul sprijină unităţile de cult şi prin acordarea de facilităţi fiscale în condiţiile legii. Astfel, Codul fiscal al României precizează la art. 15 alin.1 lit. f că veniturile realizate de unităţile bisericeşti din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc.) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri bine definite, şi anume întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”, a precizat conducerea Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
Reacția după Colectiv
Și atitudinea preoţilor, imediat după tragedia de la Colectiv, când 64 de persoane au murit, i-a îndepărtat şi mai tare de biserica ortodoxă, în special pe tineri, notează autorii sondajului IRES.
- Ce a declarat Patriarhul Daniel:
“Nu învăţaţi dumneavoastră Biserica ce rol are ea. Învăţaţi mai bine ce-i credinţa ortodoxă. (…) Să vină lumea la biserică, nu la club. Asta este rânduiala Bisericii. Nu mai judecăm pe nimeni. Să ne rugăm pentru ei”.
- Ce a spus fostul purtător de cuvânt al BOR:
“Preotul nu putea veni neinvitat. Cei care doreau puteau să meargă la biserica şi să ceară unui preot să se deplaseze pentru a ţine o mică slujba. Preoţi au trecut în acea noapte pe acolo, dar nu se face rugăciune în context de haos şi de situaţie emoţionantă. Nu putem sfinţi ceva ce nu există. Nu se face slujba într-un local. Rugăciunea se face într-un context, se face în biserica la Sfânta Liturghie”, a susţinut Constantin Stoica. După această declarație, el a fost înlocuit.
De Marian Păvălașc
