Cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Național de Folclor ‘Ioan Macrea’ debutează mâine și reunește peste 600 de artiști din întreaga țară. Evenimentul va începe la ora 19.00. În deschiderea ediţiei din acest an este programat spectacolul extraordinar ‘Călătorie în ritm de vers, de cânt și jocuri’, susținut de Ansamblul Folcloric Profesionist ‘Cindrelul — Junii Sibiului’. Festivalul propune o călătorie muzical — coregrafică în zonele etnofolclorice ale României prin prezentarea unor obiceiuri caracteristice fiecărei regiuni.
De mâine, 28 noiembrie 2017, și până în 1 decembrie 2017, pulsul dansurilor populare românești se simte la Sibiu, orașul găzduind cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Ioan Macrea”. În acest an, manifestarea reunește opt ansambluri din țară – „Maria Tănase”, „Dor Transilvan”, „Ciprian Porumbescu”, „Banatul”, „Transilvania”, „Baladele Deltei”, „Timișul”, „Doina Gorjului”, alături de ansamblurile gazdă „Cindrelul – Junii Sibiului”, „Veteranii Junii Sibiului”, „Ceata Junilor” și Școala de Dans „Ioan Macrea”.
Mihai Nițu : Ce semnifică pentru Sibiu Festivalului Național de Folclor „Ioan Macrea”?
Silvia Macrea: Anul acesta vom marca cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor ‘Ioan Macrea’ . Prin valoarea programelor artistice prezentate de ansamblurile invitate, prin numele mari ale scenei muzicii populare, care ni se alătură an de an, acest festival şi-a câştigat statutul de manifestare emblematică pentru Sibiu, pentru Transilvania şi de ce nu, şi pentru întreaga Românie. Este festivalul care reuneşte ansamblurile folclorice profesioniste din România, festivalul care i-a pulsul a ceea ce se întâmplă în fiecare an pe segmentul promovării obiceiurilor, muzicii şi dansurilor populare prin spectacolele folclorice prezentate. În ceea ce priveşte semnificaţia acestui festival în peisajul cultural al Sibiului, cred că importanţa lui este ilustrată foarte mult de nerăbdarea cu care publicul nostru aşteaptă fiecare ediţie. Şi, vreau să le mulţumesc spectatorilor care vin la fiecare ediţie pentru dragostea cu care ne înconjoară, pentru preţuirea pe care o arată Festivalului Naţional Ioan Macrea, precum şi Ansamblului Profesionist Cindrelul Junii Sibiului. În cinci- şase ore au fost vândute toate biletele care au fost puse în vânzare.
M.N: Aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, Festivalul Naţional „Ioan Macrea” a ajuns la cea de-a XIX-a ediţie, care ar fi noutăţile din acest an?
S.M.: Ne străduim ca în fiecare ediţie a festivalului să venim cu o noutate, să facem ca fiecare ediţie să fie o sărbătoare a culturii tradiţionale. De aceea, ne-am dorit ca festivalul să se deschidă cu un spectacol tematic, numit o ,,Călătorie în ritm de vers, de cânt şi jocuri”, care zic că este un spectacol unic, cu peste 300 de dansatori care vor urca pe scenă şi care vor prezenta cele mai frumoase poveşti ale românilor printr-o călătorie muzical coregrafică în zonele folclorice ale României. Vor urca pe scenă şase generaţii de dansatori, profesioniştii de la Junii Sibiului, Veteranii Junii Sibiului, Ceata Junilor. Pentru prima dată pe scena Festivalul Naţional Ioan Macrea vor urca două grupe de copii, care aparţin Şcolii de dans Ioan Macrea. În perioada 29-30 noiembrie ne vom întâlni cu opt ansambluri din diferite zone folclorice ale ţării. Acestea vor fi „MariaTănase”,„Dor Transilvan”, „Ciprian Porumbescu”, „Banatul”, „Transilvania”, „Baladele Deltei”, „Timișul”, „Doina Gorjului”, alături de ansamblurile gazdă „Cindrelul – Junii Sibiului”, „Veteranii Junii Sibiului”, „Ceata Junilor” și Școala de Dans „Ioan Macrea”. O altă noutate este prezenţa interpretului Aurel Tămaş. De asemenea, ultima zi a festivalului este dedicată Zilei Naţionale a României. Va fi organizat un spectacol extraordinar în care dansurile se vor împleti cu cântecele patriotice, cu cântecele de sărbătoare, de folclor autentic, dedicate tuturor românilor.
M.N: Cum vedeţi această evoluţie a festivalului şi dacă este mai dificil de organizat în comparaţie cu anii anteriori?
S.M.: Desigur că fiecare ediţie are dificultăţiile ei. Dar avem norocul să avem aproape oameni, instituţii, care preţuiesc cultura şi activitatea instituţiei noastre. Sperăm ca şi în anii următori să fim ajutaţi, să fim sprijiniţi şi toată lumea să înţeleagă necesitatea organizări unor manifestări de folclor de calitate, la Sibiu. Avem nevoie de o sală de spectacole mult mai mare. Şi sala Transilvania s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru organizarea unui spectacol folcloric. Şi acest lucru ar trebui să ne bucure. Românul încă iubeşte folclorul şi nu îşi uită niciodată identitatea.
M.N.: Care ar fi percepţia tinerilor despre muzica populară?
S.M.: Cu mult drag ne îndreptăm gândurile spre fiecare dintre spectatorii noştri. Avem bucuria să constatăm că publicul nostru este tot mai numeros, că tinerele generaţii se apropie cu drag de folclor.
Împreună cei 300 de artiști spun, prin cântece și jocuri, câteva dintre cele mai frumoase povești ale românilor. Acest spectacol este, în fapt, o călătorie-lecție, o călătorie muzical – coregrafică în zonele etnofolclorice ale României ce evidențiază obiceiuri caracteristice fiecărei regiuni.