Copşa Mică – orașul cel mai poluat din Europa până la accidentul de la Cernobîl

Problema poluării a fost și va rămâne mereu un subiect de interes pentru întreaga lume. De-a lungul timpului, milioane de oameni au avut de suferit din cauza impactului major adus de poluare. Fie că vorbim de marile centre industriale comuniste sau de coloanele de mașini și fabrici ale prezentului, tot nu putem compara gradul de poluare cu cel înregistrat ani la rândul în orașul Copșa Mică.

Acesta a ocupat o bună periadă primele poziții ale topurilor celor mai poluate orașe din ale Uniuni Europene, singurul pe care nu l-a putut egala fiind Cernobîl. Unul dintre motivele pentru care a reușit această performanță sunt acumularea în aer a emisiilor provenite de la cele două uzine înfiinţate aici, potrivit Historia.

Copşa Mică – orașul cel mai poluat din Europa până la accidentul de la Cernobîl

Zeci de mii de oameni au avut de suferit de pe urma poluării din marile centre industriale ale României, în faţa căreia autorităţile comuniste nu au luat măsuri adecvate. Copșa Mică a fost mereu un exponet al acestei poluări intensise și cvasi-inutile.

Copşa Mică s-a aflat pentru o perioadă îndelungată în topul celor mai poluate oraşe din Europa, din cauza emisiilor provenite de la cele două uzine înfiinţate aici.

Copşa Mică – orașul cel mai poluat din Europa până la accidentul de la Cernobîl

Așa cum este cunoscut, dezvoltarea zonelor și impactul tehnologic adus de amenajarea căilor de comunicație au determinat primele schimbări asupra localității. Mai mult decât atât, prezența infrastructurii feroviare face ca localitatea să devină rapid un important nod feroviar, încă din anii 1872, odată cu conectarea căilor ferate Sibiu-Copșa și Teiuș–Brașov.

Acest lucru a facilitat și dezvoltarea industriei exploatării gazului metan, prima sondă fiind inaugurată în 1913, lucrările fiind însă întrerupte de izbucnirea Primului Război Mondial.

Nici marea revoluție tehnologică a secolului XIX nu a ocolot localitatea Copșa-Mică, primele semnale ale tranformării zonei apărând în 1935. Schimbările menționate fac ca în anul 1961, localitatea să fie desemnată oraș.

Nimic din toate acestea nu reușește să pună în atenția întregii lumi orașul, mai bine ca incendiul izbucnit aici secolul trecut. Istoricii atestă faptul că acesta a fost unul dintre cele mai mari din întreaga lume și a durat mai bine de 7 ani.

Istoricul Ioan Gabor, autorul lucrării “Copşa Mică – Istoria industrială”, menționează următoarele: „În 1911-1912 s-au făcut primele sondări şi primele trei sonde. În 1935 Sibiul cere ca să se racordeze. Au venit americanii şi au forat cu o foreză orizontală. Până la urmă, totuşi, nu au reuşit să reducă şi s-au gândit şi au propus să ia un proces de producere a negrului de fum pe gaz de tip canale. Şi aceasta e prima fabrică de producere a negrului de fum”, potrivit Historia.

Copșa-Mică, cel mai poluat oraș din Europa

După incediul devastator care a acaparat întreaga zonă vreme de 7 ani, orașul a căpătat rapid titulatura de cel mai poluat oraș din Europa. Singurul evenimet care a putut să schimbe acest lucru a fost accidentul nuclear de proporții uriașe de la Cernobîl.

Mai mult decât atât, nici industrializarea comunistă nu a acordat prea multă importanță mediului înconjurător, iar centralele și combinatele care produceau „negru de fum” au avut, de asemenea, o contribuție imensă la majorarea gradului de poluare din zonă.

Așa se face că aici au funcționat ani la rândul două surse de poluare majore: Carbosin, numit inițial Sonametan Copşa Mică, și topitoria uzinei Sometra.

Combinatul Carbosin, inaugurat în 1936, și care producea negru de fum a funcționat fără oprire până în anul 1993.

Așa se face că în anul 1974 România se afla pe locul 5 la nivel european în privinţa producerii negrului de fum. 30% din producţia de negru de fum de la Carbosin se exporta în 15 ţări printre care Bulgaria, Liban, Israel, Iugoslavia, Egipt, Iran, Germania, Polonia, Portugalia, Turcia, mai arată Historia.

„Din anii 1978-’79 statul român a început să mărească planul de producţie, cum era pe atunci. Nu au mai dat bani să se cumpere saci şi instalaţie de filtrare, şi instalaţiile de desprăfuire nu au mai putut să facă faţă. Calitatea materiei prime a fost mult mai slabă. La Carbosin s-au folosit nişte carburi, nişte reziduri petroliere şi astea se depuneau pe saci, se aprindeau sacii, ardeau şi statul nu a mai dat bani. Adică, trebuia un set de saci la negru de fum – un set de saci era 220.000 de dolari şi nu s-au mai dat. A fost o poluare mare de tot”, povestește Ioan Gabor, pentru sursa citată anterior.

Acestea au afectat zona timp de aproape 60 de ani, lăsând urme de cenuşă pe case, copaci, animale şi restul. Chiar și azi după mai bine de 25 de ani de când nu mai funcționează, urmele sunt vizibile.

Vremuri noi, obiceiuri vehi

Nici în prezent lucrurile nu stau mai bine. Cele mai recente clasamente ale lumii poziționează România tot pe primele locuri în ceea ce privește gradul de poluare din marile orașe. Așa se face că 22 de orașe din țara noastră au ajuns să fie menționate într-un top al poluării la nivel european.

Potrivit datelor puse la dispoziție de iqair.com, cel mai poluat oraș din România, ar fi Iaşul, urmat de Cluj-Napoca şi Braşov. Totodată, la polul opus se regăsesc orașe precum ă Constanţa, Brăila şi Galaţi.

Sursă editiadedimineata. ro

Comentariile sunt închise.