Satul Hamba, atestat pentru prima oară în anul 1337, s-a aflat peste mai puţin de 200 de ani pe punctul de a fi şters de pe faţa pământului, suferind un devastator atac otoman. Din bazilica romanică puternic degradată s-a păstrat şi a putut fi reparat doar turnul, lângă acesta construindu-se o nouă navă, care la rândul ei a fost înlocuită în sec. al XVII-lea de actuala clădire. Fără a se afla sub ameninţarea războaielor sunt numeroasele tradiţii săseşti, cum ar fi folosirea regulată în perioada Crăciunului a aşa-numitului „Lichtert“,un sfeşnic din lemn de formă ovală, bogat împodobit cu globuri strălucitoare şi beteală. Când lumânările sale erau aprinse în biserica întunecată, comunitatea sau corul începeau să cânte colinde. Acest obicei a fost păstrat până de curând în Hamba, dar s-a pierdut odată cu emigrarea saşilor. Se păstrează însă până astăzi biserica satului, a cărei istorie construită a lăsat urme valoroase, ce merită vizitate. Însă nici aceasta în totalitate. Doar zidăria turnului bisericii sală din Hamba se mai păstrează din perioada romanică a construcţiei. Turnul a fost probabil reparat după distrugerea bisericii din anul 1493 şi întărit cu un drum de strajă din lemn, în timp ce biserica nu a mai fost reconstruită, ci doar înconjurată cu un zid defensiv. Noua construcţie a bisericii din 1749 a durat doar până în 1830, când a fost înlocuită de actuala clădire, zidul de apărare trebuind să-i facă loc acesteia. Mica biserică clasicizată, armonios proporţionată nu mai este folosită astăzi, mobilierul ei incluzând tribunele de lemn, amvonul şi stranele fiind mutat în altă parte.
Hamba (în dialectul săsesc Hunebich, Hunebiχ, în germană Hahnenbach, Hahnbach, în trad. „Pârâul cocoșului”, în maghiară Kakasfalva, în trad. „Satul cocoșului”) este un sat în comuna Șura Mare din județul Sibiu, dar, pentru început se numea Grosăraua . Era un sat cu câteva case de români si era aşezata la doar câţiva km de satul actual, în pădure, zona Grosăraua care mai există şi acum, dar acesta a fost desfiinţat şi înglobat la satul Hamba.
Foto: Ovidiu Sopa / Mihai Nitu



